Dialogul social a fost distrus de legi aberante


Acum un an şi jumătate, adoptarea Codului muncii a înfierbântat scena politică. Guvernul Boc şi-a asumat răspunderea în faţa Parlamentului pentru acest proiect,  pierzând susţinerea centralelor sindicale care i-au promis băi de mulţime cu sindicalişti nemulţumiţi. În vreme ce patronatul, mai ales multinaţionalele care voiau să păstreze un control ferm asupra unei forţe de muncă ieftine, a fost partenerul principal al guvernului şi susţinător al noului cod, sindicaliştii sunt de părere că e un  document care le dă mână liberă angajatorilor să facă ce vor cu angajaţii. Dumitru Costin, liderul Blocului Naţional Sindical, a anunţat în această săptămână că iniţiază o campanie de semnături pentru susţinerea unui nou proiect, substanţial modificat. Este un proiect la care lucrează de mai bine de jumătate de an şi este şi un test politic pentru candidaţii implicaţi în campania electoral. Însă  BNS a declanşat această iniţiativă în pragul campaniei electorale şi, pentru că alături de ei se află şi un membru marcant al PSD, profesorul Alexandru Athanasiu, care a dat o formă juridică noului proiect, există suspiciunea că sindicatele ar putea amesteca din nou utilul intereselor politice cu plăcutul intereselor de grup.

L-am întrebat pe Dumitru Costin cui i-a folosit  modificarea făcută de cabinetul Boc  vechiul Cod al muncii adoptat în 2003, pe vremea când guvernul PSD din care a făcut parte, o vreme, şi Alexandru Athanasiu, era la putere.

Modificarea codului muncii a folosit exclusiv angajatorilor. Nu a folosit în niciun fel statului decât că neavând o legislaţie dedicată disponibilizărilor colective în sectorul bugetar au putut să dea pe capete afară vreo câteva sute de mii de angajaţi din sectorul bugetar fără să-i doară capul, aveau noul Cod al muncii ca bază juridică.

  • Era un fel de a-şi servi clienţii economici?

Nu aş zice clientelă economică, aici discutăm despre toată economia. Codul muncii adoptat de guvernul Boc a vulnerabilizat funcţia salariatului, atâta timp cât îi impui acestuia două probe consecutive în perioada de probă îl bagi şi în examen şi testare, dacă a luat examenul şi testarea, îl bagi şi în perioada de probă. Păi hotăreşte, domnule angajator, una dintre cele două, alege, ai dreptul să alegi una dintre cele două variante de lucru pentru că, dacă le pui una după cealaltă, poţi să-l dai afară cînd vrei tu, Codul muncii îi dă voie să adopte orice obiective de performanță, indiferent cât de aberante ar fi.

 

Codul muncii a pulverizat structurile sindicale

 

  • Cum vă explicaţi că, în ultimul an și jumătate, sindicatele s-au retras de pe prima linie a frontului?

Nu e vorba că s-au retras. Să ştiţi că modificările din cealaltă lege, nu vorbesc acum de Codul muncii, ci de aşa-zisa Lege a dialogului social care a ieşit la pachet cu codul muncii, au pulverizat efectiv structurile sindicale…

  • A fost numai asta la mijloc sau şi presiunile din presă sau cele politice? Să ne aducem aminte de faptul că liderii sindicali au fost supuşi investigaţiilor Agenţiei pentru integritate şi obligaţi să-şi depună declaraţiile de interese.

Care e problema cu legea Agenţiei de integritate? Ne-am pus declaraţiile şi cu asta basta. A fost o eroare acea lege, pentru că suntem asimilaţi cu demnitarii. Se pornea de la prezumţia de vinovăţie.

  • Întrebarea era că de un an şi jumătate sindicatele sunt ca şi inexistente.

Pentru că, aşa cum v-am spus, acea lege a distrus efectiv dialogul social. Cu toate că se numeşte Legea pentru dialogul social, prin efectele pe care le-a produs a distrus toate structurile atât sindicatele cât şi patronatele.

  • Bine, şi ce motiv au avut s-o adopte?

Să ştiţi că atunci când dispar regulile din orice tip de piaţă scapă cine poate, nu se mai uită la soarta celorlalţi.

 

În momentul de faţă, totul este scăpat de sub control

 

  • Nu era un fel de a asigura controlul centralizat şi al sindicatelor, şi al patronatului? Statul nu şi-a rezervat astfel privilegiul de a controla masa dialogului social?

Păi nu le controlează în niciun fel. În momentul de faţă totul este scăpat de sub control. Uitaţi-vă la instituţia dialogului social, la Consiliul Economic şi Social. De mai bine de un an nu mai funcţionează.

  • Şi cui foloseşte asta?

Nu foloseşte nimănui. Aşa cum am spus, s-a produs o disoluţie, nu doar la nivelul structurilor sindicale , ci şi la nivelul patronatului, ca să nu mă mai refer la sindicate. Atâta timp cât ai introdus în legi nişte prevederi care i-au făcut pe membri să se întrebe de ce să mai fie afiliaţi, de ce să fie membrii unei structuri patronale, dacă ăla de la structura patronală de ramură de activitate încheie contract naţional iar celălat nu vrea, că e mai avantajos așa? Dacă nu sunt membru, nu se aplică nici prevederile legilor speciale.

  • Aţi pierdut membri de sindicat?

Am rămas în general pe o cifră constantă. Sunt sectoare în care am pierdut, dar din cauza unor restructurări economice, nu din cauza retragerilor, dar sunt zone unde am organizat nou structuri…

  • Dar e notoriu faptul că în marile trusturi, mai ales în cele multinaţionale, mişcarea sindicală este quasiinexistentă.

Depinde la ce trusturi vă referiţi. În BNS există membri de sindicat, şi nu puţini, la Renault, Ford, în E-ON, în Enel, la Daewoo… În general, BNS are reprezentare în multinaţionale.

 

I-am invitat pe toţi la discuţii, e treaba lor că nu au venit

 

  • De ce vă asociaţi cu PSD-ul?

Nu m-am asociat absolut deloc cu PSD-ul. Dacă mă asociam cu PSD-ul acum acest proiect nu ar fi mers printr-o campanie naţională de strângere de semnături, ci dimpotrivă ar fi devenit, probabil, unul din elementele campaniei lor electorale, dar se pare că nu i-a interesat.

  • Dar aţi apărut la dreapta domnul Alexandru Athanasiu care este un nume sonor al PSD.

Dl profesor Athansiu lucrează cu noi de o bună bucată de vreme, este un om  a cărui probitate profesională nu a fost pusă la îndoială nici chiar de inamicii politici ai dumnealui. Până una-alta, domnia-sa a lucrat cu noi în calitate de expert. Pot să vă spun că şi campania din teritoriu a fost de o bună calitate, nimeni nu a pomenit un cuvinţel despre PSD sau PDL…

  • Nu e un fel de a amesteca politicul în aceast problemă?

Vă înşelaţi amarnic. Pe teza dumneavoastră înseamnă că oricine are un carnet de partid în această ţară ar trebui fi exclus din orice fel de dezbatere publică. Am dat răspunsul abrupt. Dacă-l voia PSD-ul, proiectul de modificare a Codului muncii ar fi fost un punct-cheie în oferta lor electorală.

  • Se discută şi cu celelalte sindicate?

Toţi au fost invitaţi.

  • Şi celelalte partide?

Toate au fost invitate la toate reuniunile noastre. Am baza de date cu invitaţii cu toate persoanele. Că n-au venit, e treaba lor. Asta e valabil peste tot, de la stânga la dreapta, nu a exista niciun interes politic pentru acest demers. Au fost mult mai importante alte subiecte.

  • PDL-ul nu a avut interesul să-şi apere legea pe care au adoptat-o prin moţiune, să nu fie modificată?

Păi nu. De pildă, la Cluj, unde e primar dl Emil Boc, oamenii lor puteau să vină acolo, a fost o dezbatere cu peste o sută de partipanţi din tot soiul de structuri, sindicate, patronate, societate civilă mass-media, s-a preluat mult în presă, pe internet din dezbaterea de acolo, au fost subiecte care s-au discutat superdeschis, cu argumente pro şi contra, deci toată această campanile a fost cât se poate de transparentă… Nu au avut niciun fel de interes pe marginea subiectului ăstuia.

 

Dacă va fi cazul, vom invita oamenii în stradă să le vadă parlamentarii opţiunile

 

  • Anul trecut, înainte să fie adoptat Codul muncii, dumneavoastră, sindicaliştii, aţi spus că veţi aduce zeci de mii de oameni în stradă să protesteze, dar au venit mult mai puţini.

La protestul pentru Codul muncii am adus zeci de mii de oameni. Depinde pe cine citaţi sau pe cine interpretaţi. V-aş pune la dispoziţie presa germană care a avut corespondenţi la Bucureşti prezenți la manifestaţie. Iarăşi o să mă întrebaţi dacă sunt de stânga sau de dreapta. Nu ştiu ce interes au avut ăia să dea o cifră cu mult mare decât anumite canale media din Romînia care sunt arondate politic. Nu ştiu ce interes au avut nemţii ăia să scrie despre chestia asta, probabil să gonească posibilii investitori germani din România.

  • Veţi organiza şi acum proteste, pichetări?

Nu, acum este campania de semnături. Vom vedea după ce vom fi gata și demonstrăm că am reuşit să facem un demers civic, consistent, vom vedea atunci dacă va fi cazul o să-i invităm pe cei care ne-au dat semnăturile să ni se alăture şi ei, ca să vadă domnii din Parlamentul României  care este opţiunea unui număr consistent de oameni cu drept de vot. Aş vrea să mă lămuresc un lucru, pe care l-am spus şi-l repet pentru toţi care au memorie scurtă: tot ce s-a obţinut pe zona drepturilor lucrătorilor după 1990, nu s-a obţinut ca în alte ţări cu greve, cu manifestaţii, cu vărsare de sânge, cu arestări sau cu bătăi, s-a obţinut prin abilitatea şi capacitatea unor lideri de sindicat. Buni-răi, ăia care au fost în decursul celor 22 de ani. Vă aduceţi aminte, în 2003, să fi avut loc proteste pe tema Codului muncii care avea o serie de elemente ceva mai favorabile lucrătorilor, măsuri pe care, dup-aia, angajatorii le-au contestat? Pentru că schimbările nu au fost violente, oamenii şi-au spus că lor nu li se poate întâmpla nimic rău. Aşa că s-au întrebat ei,  de ce să iasă, la urma-urmei nici nu prea înţeleg cum vine asta, cu legislaţia muncii. De aceea ies câţi ies…

 

Sindicatele trebuie reconstruite de la rădăcini

 

  • Cum vă explicaţi inerţia publică într-o problemă care, de altminteri, le influențează profund viața?

Sunt multe elemente care contribuie la situația asta. Încep cu propria curte. În primul rând, încă de la început, din 1990, mişcarea sindicală a pornit pe un traseu greşit, este prost construită, prost organizată, funcţionează deficitar, lanţurile de comunicare sunt extrem de şubrede, de cele mai multe ori informaţia nu ajunge pe structură sindicală la membri, la indivizi, ci ajunge eventual prin presă care dă ce vrea sau ceea ce-i convine patronului de trust sau “propitarului” de revistă sau ziar. În al doilea rând, şi prin faptul că unii dintre lideri au fost compromişi, s-au compromis în toţi aceşti ani. Deci interesul pentru sindicat a scăzut în rândul membrilor. Aşadar, avem probleme noi înşine, sindicatele. Dar dincolo de asta în România nivelul de educare civică e la pământ. Susţin şi o campanie intrând în şcoli, Construim o reţea instituţională care să vină cu oferte suplimentare pentru tineri. O să vedeţi în ianuarie 2013 efectele acestei campanii. Trebuie să vă spun că m-am întâlnit cu mai bine de trei mii de elevi de liceu din decembrie până acum, faţă în faţă, şi vreau să vă spun că nici 1% dintre ei nu ştiu ce înseamnă Drepturile fundamentale ale omului, ce sunt alea sindicate, ce e aia “agenţi de ocupare şi formare”, ce e ăla sistem de securitate socială, nu ştiu absolut nimic-nimic-nimic. Oamenii nu ştiu ce drepturi au şi nu ştiu cum să şi le apere. Alt motiv este clasa politic, de la stânga la dreapta, fără a-i împărţi în buni şi răi. Mare problemă pe care o au, este că, din păcate, nu mai există, şi am să folosesc o sintagmă învechită dar elocventă, nu mai există politică de cadre. Dacă vă uitaţi ce oameni colcăie în zona politică, o să vedeţi că sunt oameni care au ajuns acolo strict din raţiuni materiale, din raţiuni de putere pe baza cărora să-şi îndestuleze conturile sau tot din cauza unui deficit pe zona deficitului resurselor umane, o să constataţi că tot ce înseamnă aparat guvernamental, minister în ansamblul lor, atât prin plata proastă făcută acestor salariaţi, cât şi prin implicarea brutală în mecanismele de selecţie şi numire pe posturi în aparatul bugetar. Suntem praf pe toată această zonă. Instituţiile  statului sunt parazitate, distruse, sunt populate în marea lor majoritate, nu generalizez, clienitelă de partid, incompetenţi. Şi cu instituţii prost organizate prin cadru legislativ, prost populate prin decizii politice. Şi să nu uit presa că şi presa este cea care livrează zilnic tot felul de modele sau de subiecte pentru dezbaterea publică…

  • Multe dintre ele răsar chiar din zona despre care vorbeaţi dumneavoastră.

Ar fi bine dacă ar fi din zona aia, însă discuţiile pe care le-am avut cu tinerii să ştiţi că au reclamat constant că despre ei se vorbeşte doar la negative în paginile ziarelor sau la televiziune…

  • Şi-apoi între politic, spaţiul monden şi zona interlopă există legături pe care nu le puteţi nega. Să revenim. Iniţiativa dumneavoastră se întinde finalul acestui ciclu electoral şi se va încheia, spuneaţi, cândva, în primăvara anului viitor. Aveţi, presupun, şi un plan B. Aţi analizat scenariile posibile de după alegeri? Cine vă aştepţi să vă susţină?

Evident că este şi un test. Suprapunerea campaniei de strângere de semnături şi campania electorală este un test pentru cei care-şi anunţă candidaturile. Acum o să-i vedem în ce măsură sunt dispuşi să susţină acest proiect de lege pentru că e plină scena politică de gargaragii care dau din clanţă şi spun că “Da, noi susţinem codul muncii” până ajungem la Parlament cu proiectul.  Nu întâmplător i-am invitat la dezbateri publice, nu întâmplător toţi membrii comisiilor de muncă şi juridică au avut posibilitatea să-şi spună punctul de vedere. Tocmai ca să le uşurăm munca, pentru că se mişcă mai greu oamenii ăştia, am spus să facem reuniunea asta la Palatul Parlamentului, să se deplaseze de la o sală la alta, Hai să facem în aşa fel încât să nu le răsturnăm programul. Am fi putut face la bufet. Mă rog, am căutat o sală civilizată, să se manifeste umorile politice, dar tot n-a venit nimeni.

  • Bine, atunci cine vă aşteptaţi să nu vă susţină?

Păi ar fi contra naturii un sprijin de la cei de la PDL. Cei de la PSD, dacă ne-am duce  la un membru-om de afaceri cred că ar sări în sus şi nu ne-ar susţine pentru că el va proteja interersele patronale. Poate că o să vă surprind, s-ar putea ca o susţinere mai largă să avem din zona celor din PNL, pentru că, în general, la nivelul persoanlor pe care le cunosc, la nivelul  leadership-ului, am constatat că sunt oameni care respectă principiile. Şi cum noi am revenit în textul acesta la principii în deplin acord cu directive europene obligatorii pentru România şi convenţii OIM, sper ca, în ciuda faptului că din punct de vedere teoretic, sunt de partea cealaltă a eşichierului politic, sunt de dreapta, ar trebui ca aceste principii să nu fie respinse pentru că, repet, îi cred încă pe unii dintre ei oameni capabili să respecte principiile. Dar nu generalizez. Vom vedea. Oricum, dacă am fi avut vreun interes politic cu acest demers el ar fi trebuit să fie înţeles şi speculat de cei care au intrat în campanie. Ar fi putut să vină foarte bine lângă noi, să şi-l asume public, să şi-l includă în programul lor, mai ales că li-l dăm mură-n gură, mai ales că am făcut o consultare publică de şase luni. Dar n-au făcut-o.

Sorin Ion

NICIUN COMENTARIU