Decizie CEDO: Angajatorul nu comite un abuz dacă supraveghează comunicaţiile purtate pe internet de angajați

Un angajator nu comite niciun abuz verificând dacă angajații săi își îndeplinesc atribuțiile profesionale în timpul orelor de lucru, a decis, marți, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Mai mult, Curtea arată că un angajator are dreptul să supravegheze comunicațiile purtate pe internet de salariați în timpul orelor de lucru.

Decizia CEDO a fost pronunțată în procesul Bărbulescu împotriva României.

Potrivit documentelor publicate pe site-ul Curții, inginerul român Bogdan Bărbulescu a reclamat faptul că, în perioada în care era angajat al unei companii private, i-au fost monitorizate convorbirile purtate prin mesageria electronică, context în care a fost acuzat de către angajator că a folosit internetul în scop personal. Bărbulescu a negat acest lucru, invocând folosirea internetului în relaţia cu clienţii. În ciuda afirmațiilor sale, Bărbulescu a fost concediat pe motiv de încălcare a regulamentului intern care interzicea folosirea resurselor companiei în scopuri personale.

Angajatorul și-a justificat decizia de concediere prin faptul că inginerul a folosit mesageria electronică nu doar în scop profesional, ci și pentru a comunica cu fratele său și cu iubita sa. Bogdan Bărbulescu a dat în judecată compania, dar instanţele din România nu i-au dat dreptate.

În consecinţă, el s-a adresat CEDO.

În decizia publicată marți, CEDO apreciază că un angajator nu comite niciun abuz verificând dacă salariații săi își îndeplinesc atribuțiile profesionale în timpul orelor de lucru. De altfel, angajatorul a accesat contul de mesagerie electronică al reclamantului gândindu-se că acesta conține comunicațiile cu clienții, se arată în motivarea hotărârii Curţii.

CEDO a apreciat că în acest caz nu a fost încălcat art. 8 din Convenţie, privind respectarea dreptului la viaţa privată şi a familiei.

Totodată, CEDO a arătat că justiția din România a păstrat un echilibru corect între interesele angajatorului și respectarea caracterului confidențial al corespondenței private, întrucât în instanță s-au folosit doar transcripturi ale convorbirilor care dovedeau că salariatul a folosit computerul companiei în interes personal în timpul programului de lucru, iar identitatea persoanelor cu care s-au purtat acele convorbiri nu a fost divulgată.

R.D.

NICIUN COMENTARIU