De ce se opun liderii USL stopării traseismului politic prin Constituție

• Referendumul în colegiul uninominal, metodă eficientă de descurajarea a migrației parlamentare

Folosesc lupta  împotriva  traseismului parlametar  ca retorică și discurs politic, dar  propriile fapte le contrazic pozițiile publice. Pe fondul recrutărilor de  democrat-liberali operate de PNL, liderii USL  au respins recent  o propunere care descuraja  traseismul politic  fără să intre în contradicție cu  mandatul imperativ al parlamentarului.

Migraţia politică a căpătat, în ultimii patru ani, o amploare fără precedent. De la alegerile parlamentare din 2008 şi până în prezent, 97 din cei 471 de parlamentari aleşi au schimbat cel puţin o dată partidul. 64 de deputaţi şi 33 de senatori aleşi în 2008 şi-au schimbat cel puţin o dată apartenenţa politică pe parcursul mandatului. În cele mai multe cazuri, parlamentarii care schimbă partidul sunt atraşi de avantaje concrete. Printre acestea se numără alocarea preferenţială de fonduri guvernamentale pentru colegiul în care este ales senatorul sau deputatul respectiv.

Migraţia politicienilor a schimbat ponderea partidelor în Parlament. Mutările repetate au fost încurajate de liderii partidelor şi au avut ca efect instalarea sau prăbuşirea unor guverne. Dincolo de jocul politic, alegătorii care i-au trimis pe parlamentarii traseişti în Legislativ, ţinând cont şi de apartenenţa politică, au fost, practic, înşelaţi.

De fiecare dată când se află în Opoziţie, liderii partidelor politice invocă necesitatea adoptării unei legi pentru sancţionarea traseismului politic. Intenţia este imediat abandonată după ce partidul ajunge la putere şi are nevoie de cât mai multe voturi în Parlament.

Între 2000 şi 2004, Emil Boc a criticat racolările efectuate de PSD, dar asta nu l-a împiedicat ca, între 2009 şi 2012, să fie premier, bazându-se în primul rând pe traseism.

Şi Victor Ponta a criticat traseismul pe vremea când era în opoziţie, dar a profitat de acest fenomen imediat ce a ajuns la putere.

Pentru combaterea acestui fenomen, în timpul campaniei pentru alegerile parlamentare de anul trecut, USL  propunea în programul său electoral  combaterea traseismului politic, inclusiv în cazul membrilor Parlamentului, prin introducerea unei proceduri de revocare (recall), după model american.

Revocarea prin referendum a unui demnitar ales se bazează pe un principiu simplu: cei care l-au votat au și dreptul simetric să-i retraga învestirea. Procedeul este vechi și are pe lângă prestigiul tradiției și o perfectă acoperire juridică, căci, dacă electoratul alege, numai el poate să dezlege.

Ideea ocolește o dificultate majoră de ordin constituțional. Parlamentarii–jurişti susţin că o lege antitraseism ar fi respinsă de Curtea Constituţională pe baza articolului din legea fundamentală potrivit căruia, pentru parlamentari, orice mandat imperativ este nul. Câtă vreme „mandatul imperativ” este interzis prin Constitutie sau, altfel spus, câtă vreme parlamentarul se bucură de deplina libertate de conștiință, nu i se poate interzice să plece de la un partid la altul.

Cu o comisie  parlamentară formată pentru  revizuirea Constituției și dominată de reprezentanții  USL, ideea demiterii parlamentaraului prin referendum  a fost repusă  pe tapet de către președintele Formului Constituțional, Cristian Pârvulescu. La întâlnirea de luni avută cu liderii USL în biroul președintelui Senatului,  Crin Antonescu,  pe marginea  problemei revizuirii Constiuției, Pârvulescu a propus  ca  demiterea senatorului sau deputatului care  a schimbat partidului la un moment dat în timpul mandatului pe care-l exercită să  fie făcută numai de cei care i-au încredințat această demnitate votându-l:  electoratul din propriul colegiu uninominal care să fie consultat  printr-un plebiscit.

Nu există un acord, însă reprezentanţii partidelor politice au înţeles subiectul şi sunt conştienţi că trebuie să rezolve această problemă. Chestiunile sunt legate mai degrabă de propunerea şi discuţiile pe care le-au avut privind un sistem proporţional pe listă, ori în momentul în care vor exista liste judeţene nu se va mai putea realiza revocarea şi, din punctul meu de vedere, nu se va putea rezolva această problemă strict românească, migraţia politică

Cristian Pârvulescu
președintele Forumului Constituţional

Potrivit însă unor surse din USL, adevăratul motiv pentru care atât Antonescu  cât și social-democratul Victor Ponta se opun acestei metode de descurajare a migrației  politice  îl constituie propriile lor calcule politice. Ambii lideri de partide sunt conștienți că USL, alianța perfectată acum doi ani de zile,  se poate destrăma în anii care  vin.  O Constituție care pune piedică traseismului politic le-ar da  peste cap planurile de a-și consolida  reprezentarea în legislativ prin recrutarea de noi membri, iar asta ar fi dezastruos , mai ales pentru un PNL care a dat  deja startul adunând parlamentari PDL  sub stindardul său și care nu dă semn că ar stopa acest trend în perioada următoare sau după o eventuală validare a  noii Constituții printr-un referendum național în  luna octombrie  a acestui an.

Valeriu Motoc

NICIUN COMENTARIU