De ce fug refugiații de România

Refugiații care au ajuns în Europa în ultimul an blochează programul de relocare decis de UE, prin faptul că fug de România: fie cer să iasă din program, fie se fac nevăzuți din tabere când sunt înștiințați că urmează să fie trimiși la noi. Aceasta este una dintre concluziile unei analize publicate de “Financial Times”, care citează autoritățile europene.

Astfel, potrivit „Financial Times”, care citează date ale guvernului grec, unul din șapte solicitanți de azil procesați în cadrul schemei UE de redistribuire a refugiaților în interiorul blocului comunitar fie a refuzat să fie mutat, fie a plecat fără să anunțe pe nimeni.

Politica în cauză, asupra căreia s-a convenit anul trecut cu mari dificultăți, era menită să-i răspândească “echitabil” pe cei 160.000 de refugiați din state aflate în prima linie, precum Grecia și Italia, în alte țări ale blocului comunitar. Sistemul se confruntă însă cu provocări din cauza refuzului multor solicitanți de azil de a merge în state membre mai sărace, precum Bulgaria și România, notează Financial Times, citat de Agerpres.

Din cele 1.324 de persoane procesate până acum în cadrul schemei de relocare, 191 au renunțat sau pur și simplu au dispărut, susțin oficiali greci.

Săptămâna trecută, Bulgaria a fost de acord să accepte 47 de solicitanți de azil din Grecia. Dar când li s-a spus că sunt trimiși în Bulgaria, 36 s-au retras din program, iar șapte “au dispărut”, potrivit guvernului. În final, doar patru au fost mutați.

Situația a fost similară și în cazul României, unde 32 dintre cei 67 de solicitanți de azil care urmau să fie transferați au dispărut sau au ieșit din programul de relocare.

În cazul Estoniei, opt din 27 de persoane au preferat să fugă decât să fie trimise în statul baltic.

Chiar și unii dintre cei trimiși în țări bogate ca Franța au optat pentru renunțarea la schemă. Din cei 388 de solicitanți de azil care urmau să fie trimiși din Grecia în Franța, 24 au dispărut, iar doi au renunțat.

Fotini Rantsiou, fost consultant al ONU pentru chestiuni legate de refugiați, a pus rata de retragere a solicitanților de azil pe seama temerilor acestora că vor fi relocați într-o țară îndepărtată, departe de familie și prieteni. „Pe măsură ce procesul trenează, unii devin descurajați. Simt că nu vor ajunge acolo unde sunt rudele lor, așa că renunță cu totul”, a spus Fotini Rantsiou.

Anastasia Mavrou, lucrătoare socială și voluntară într-o tabără de corturi din apropiere de Atena, susține că este un lucru obișnuit pentru oficiali să le piardă urma solicitanților de azil. „În rândul refugiaților există multă mobilitate. Ei schimbă destul de des adresele și numerele de mobil și nu pot fi contactați de agenția de azil”, a afirmat ea.

Oficialii greci și europeni se confruntă în prezent cu sarcina de a gestiona 46.000 de solicitanți de azil care sunt blocați în partea continentală a Greciei. Macedonia și-a închis frontiera cu Grecia mai devreme în această primăvară, ceea ce a făcut ca zeci de mii de refugiați să fie nevoiți să rămână în această țară în condiții tot mai grele. Deși oficialii greci au avansat un număr de 3.126 de solicitanți de azil pentru relocare, țările UE care au fost de acord cu schema de relocare au acceptat să primească doar 1.791 până săptămâna trecută.

„Chiar în cele mai bune circumstanțe – fluxuri gestionabile, timp suficient pentru guverne ca să se pregătească și să-și ajusteze reacțiile – relocarea va necesita poate ani pentru a fi dezvoltată ca mijloc viabil de distribuție”, a spus Elizabeth Collett, director al Migration Policy Institute Europe. „În condițiile în care această politică este aplicată în toiul bătăliei politice, cu o atenție limitată din partea guvernului grec și state de destinație nepregătite, aceste numere reduse sunt dezamăgitoare, dar nu foarte surprinzătoare”, a mai afirmat aceasta.

În prezent, Grecia asigură adăpost pentru cel mult 35.000 de migranți în partea continentală, potrivit „Financial Times”.

R.D.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ