Parlamentul danez supune la vot marți controversata reformă a sistemului său de azil, în contextul în care Europa se confruntă în ultimele luni cu un val masiv de refugiați dinspre Orientul Mijlociu și Africa de Nord.
Premierul liberal Lars Lokke Rasmussen, al cărui guvern minoritar este susținut de formațiunea naționalistă Partidul Popular Danez, și-a asumat proiectul de lege, iar ministrul danez pentru imigrație, integrare și locuințe, Inger Stoiberg, a explicat luni, la Bruxelles în fața Comisiei pentru libertăți civile a Parlamentului European (LIBE) că “mulți refugiați se îndreaptă spre frontierele noastre, suntem supuși unei presiuni enorme”.
Acuzat de Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR) că alimentează “teama și xenophobia”, proiectul de lege prevede, printre altele, diminuarea ajutoarelor sociale, confiscarea obiectelor de valoare ale migranților și prelungirea duratei de reîntregire a familiilor solicitanților de azil.
Migranții vor putea să-și aducă familiile în Danemarca abia după trei ani de la primirea dreptului de azil. De asemenea, acordarea dreptului de azil va fi condiționată de “potențialul de integrare” al fiecărui migrant în parte. Proiectul mai prevede că în “circumstanțe excepționale” migranții pot fi încarcerați.
Votul de marți din legislativul danez ar urma să fie o simplă formalitate, întrucât pentru a-și asigura sprijinul social-democraților, principalul partid de opoziție, și al altor două formațiuni mai mici de dreapta guvernul Rasmussen a acceptat să facă unele amendamente la proiectul de lege inițial.
Astfel, executivul de la Copenhaga a sporit de la 3.000 de coroane daneze (400 de euro) la 10.000 de coroane (1.340 de euro) valoarea bunurilor imigranților care pot fi confiscate pentru a le finanța șederea pe teritoriul danez. Polițiștii vor avea dreptul “de a confisca bunuri pe care solicitanții de azil le aduc cu ei, în scopul de a acoperi cerințele lor în materie de hrană și cazare”.
Danemarca beneficiază de clauza de exceptare care o scutește de obligația de a se alinia la politica europeană în domeniul azilului, dar este totuși semnatara unor tratate care, în opinia actualului premier danez, ar trebui modificate în lumina crizei fără precedent în domeniul migrației pe care o traversează Europa.
Autoritățile daneze au primit anul trecut circa 21.000 de cereri de azil din partea migranților veniți din țări arabe, africane și asiatice.