Cum a iertat-o Inspecția Judiciară pe procuroarea din dosarul „Belina”, după ce a făcut publică identitatea victimei unui viol

Mihaela Ramona Beldie, procurorul DNA care instrumentează dosarul „Insula Belina” – atât de controversat, în primul rând, prin prisma greșelilor, inclusiv de încadrarea a faptelor, făcute de anchetator – a scăpat de sancțiuni, în septembrie 2013, după ce a dezvăluit, într-o conferință de presă, identitatea victimei unui viol.

Măsurile luate la acea dată de Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, dar și raportul Inspecției Judiciare demonstrează că, dacă ar fi existat o lege a răspunderii magistraților, procurorul Beldie nu ar mai fi lucrat acum la DNA.

5.000 de lei amendă pentru Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 1

17 septembrie 2013. În calitate de purtător de cuvânt al Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 1 (PJ), procurorul Mihaela Beldie susține o conferință de presă, în care dezvăluie identitatea unei jurnaliste (la acea dată reporter la Europa FM), care fusese violată, în plină stradă, în zona Dorobanți, din Capitală.

Declarația procurorului este prezentată, în aceeași zi, integral, pe Realitatea TV, în jurnalul de la ora 16.00, astfel încât – în ciuda tuturor efoturilor și a cererii exprese de a i se oferi protecție – victima este expusă public.

Tânăra face o plângere împotriva procurorului Beldie și a conducerii PJ 1, mai exact a prim-procurorului Alin Cozma, astfel încât, pe 19 septembrie 2013, inspectorii Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal descind la Parchet.

“Urmare a controlului efectuat de către Autoritatea Naţională de Supraveghere, în data de 19 septembrie 2013, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, în vederea verificării condiţiilor de aplicare a prevederilor Legii nr. 677/2001, modificată şi completată, s-a constatat săvârşirea următoarei contravenţii:

Prelucrarea nelegală a datelor cu caracter personal, prevăzută de art. 32 din Legea

  1. 677/2001, în temeiul art. 35 din Legea nr. 677/2001, modificată şi completată, prin raportare la art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, cu modificările şi completările ulterioare, sancţionată cu amendă în cuantum de 5000 lei, întrucât Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a dezvăluit numele şi prenumele victimei unei infracţiuni de viol şi lipsire de libertate în mod ilegal, fără consimţământul acesteia, acordat în mod expres şi neechivoc pentru această prelucrare, în cadrul unei declaraţii de presă acordate de purtătorul de cuvânt, pe data de 17.09.2013, difuzată pe Realitatea TV la jurnalul de ştiri de la orele 16:00.

Totodată, s-a recomandat Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti întocmirea unui document din care să reiasă efectuarea unor instructaje purtătorilor de cuvânt cu privire la protecţia datelor cu caracter personal ale persoanelor vizate, în relaţia cu mass-media”, arată reprezentanții Autorității, într-un răspuns transmis Sursa Zilei.

Inspecția Judiciară clasează dosarul

În aceeași zi, 19 septembrie 2013, Inspecţia Judiciară anunță că s-a autosesizat și că o cercetează disciplinar pe Mihaela Beldie pentru „nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter, precum şi a altor informaţii de aceeaşi natură de care a luat cunoştinţă în exercitarea funcţiei, cu excepţia celor de interes public, în condiţiile legii”.

Chiar procurorul general de la acea dată, Tiberiu Nițu, dădea asigurări că subordonații săi de la PJ1 vor răspunde, în urma raportului IJ. Doar că acest lucru nu s-a mai întâmplat. Numai unitatea de Parchet, ca instituție, urma să plătească pentru abaterea anchetatorului Beldie.

Motivarea inspectorului judiciar pentru clasarea dosarului este halucinantă: procurorul a avut emoții, nu avea experiență și nu a urmat nicio formă de pregătire în domeniu. Asta, deși același inspector notează în raport, că, la data comiterii faptei, Beldie ocupa funcția de purtător de cuvânt de două luni, mai exact din 15 iulie 2013 și că studiase legislaţia relevantă în domeniu, respectiv, Ghidul privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass-media şi Manualul pentru purtătorii de cuvânt şi structurile de informare publică şi relaţii cu mass-media, aprobate prin Hotărârea nr. 482/1 iunie 2012 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Prezentăm integral răspunsul transmis de Inspecția Judiciară la solicitarea Sursa Zilei, pe care îl puteți consulta aici:

Din verificările efectuate, finalizate la data de 24 octombrie 2013, a rezultat următoarea situaţie de fapt:

La data de 15 iulie 2013, printr-o notă de serviciu a prim procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti au fost desemnaţi ca purtători de cuvânt ai acestei unităţi domnul procuror Popa Florin şi, respectiv doamnele procuror Deriuş Laura şi Beldie Mihaela Ramona (înlocuitori).

Procurorul Beldie Mihaela Ramona a luat cunoştinţă de această notă de serviciu, iar pentru realizarea atribuţiilor ce îi revenea a studiat legislaţia relevantă în domeniu, respectiv Ghidul privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass-media şi Manualul pentru purtătorii de cuvânt şi structurile de informare publică şi relaţii cu mass-media, aprobate prin Hotărârea nr. 482/1 iunie 2012 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a fost înregistrat un dosar, având ca obiect infracţiunea de viol. Date fiind circumstanţele privind săvârşirea faptei şi calitatea părţii vătămate, dosarul respectiv a suscitat un interes major pentru mass-media şi opinia publică.

În acest context, la data de 17 septembrie 2013, ca urmare a identificării şi reţinerii autorului infracţiunii, principalele posturi TV din România au solicitat emiterea unei declaraţii de presă în vederea aflării detaliilor despre urmărirea penală în desfăşurare şi propunerea de arestare preventivă formulată în cauză.

Deşi iniţial reprezentanţilor mass-media li s-a adus la cunoştinţă că li se va transmite doar un comunicat scris, în urma insistenţelor acestora şi pe fondul consultării dintre conducerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti cu cea a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Presa din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, s-a stabilit că ar fi oportună o declaraţie de presă televizată.

În aceste circumstanţe, întrucât purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti,  Florin Popa, nu a fost de acord să facă respectivul comunicat în faţa camerelor de luat vederi, deoarece în relaţia cu mass-media a stabilit ca modalitate de informare doar cea scrisă, a fost desemnat pentru această activitate înlocuitorul purtătorului de cuvânt, procurorul Beldie Mihaela Ramona.

În vederea realizării declaraţiei de presă televizate, prim procurorul Cozma Alin a solicitat, în format electronic, de la procurorul desemnat cu soluţionarea cauzei penale având ca obiect infracţiunea de viol  referatul cu propunerea de arestare preventivă a inculpatului.

După primirea acestui act, pe calculatorul din biroul său, primul procuror Cozma Alin împreună cu purtătorul de cuvânt, procuror Beldie Mihaela Ramona, au eliminat din cuprins paragrafe nerelevante pentru public sau cele care ar fi putut influenţa negativ urmărirea penală, rezultând în final un material conţinând aspecte privitoare la începerea urmăririi penale, punerea în mişcare a acţiunii penale, propunerea de arestare preventivă, încadrarea juridică şi situaţia de fapt reţinută, ce urma să fie prezentat reprezentanţilor mass-media, conform dispoziţiilor Legii nr. 544/2001.

În continuare, cu respectivul material în forma scriptic, purtătorul de cuvânt însoţit de către prim procurorul Cozma Alin, s-a prezentat în faţa reprezentanţilor mass-media şi a dat citire respectivei note scrise, prilej cu care a dezvăluit şi identitatea (nume, prenume) părţii vătămate, date care din greşeală nu fuseseră eliminate din cuprinsul referatului folosit ca bază pentru redactarea comunicatului de presă.

După momentul acordării declaraţiei de presă, în cursul zilei de 17 septembrie 2013, materialul conţinând datele cu caracter personal privind partea vătămată s-au regăsit în spaţiul media începând cu orele 1600, ca urmare a prezentării acestuia în jurnalul postului de televiziune Realitatea TV.

Din notele de relaţii solicitate atât prim procurorului unităţii respective, cât şi procurorului Beldie Mihaela Ramona, a reieşit că dezvăluirea datelor de identificare a părţii vătămate s-a datorat stării de emoţie avute de purtătorul de cuvânt la momentul în care a fost făcută declaraţia de presă, lipsei de experienţă (fiind la prima intervenţie de acest tip) cât şi faptului că nu a urmat nicio formă de pregătire în acest domeniu, la care a concurat şi eroarea determinată de faptul că nu a fost anonimizat aspectul privitor la identitatea părţii vătămate din cuprinsul notei folosite la comunicatul de presă .

Deşi, după ce declaraţia de presă a fost prezentată în condiţiile mai sus expuse, atât purtătorul de cuvânt cât şi prim procurorul Cozma Alin au constatat greşeala făcută prin dezvăluirea datelor de identificare ale părţii vătămate, au consultat factorii de decizie de la eşaloanele superioare şi împreună au decis să nu se revină cu o erată.

Ulterior, la data de 19 septembrie 2013, în raport de aspectul dezvăluirii numelui şi prenumelui victimei infracţiunii de viol, fără consimţământul acesteia, Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a  dispus, în temeiul art. 32 şi art. 35 din Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date şi art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, sancţionarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti cu amendă în cuantum de 5.000 Ron .

La 8 octombrie 2013 s-a dispus trimiterea în judecată a autorului infracţiunilor de lipsire de libertate şi viol, fără a fi relevate indicii potrivit cărora dezvăluirea datelor de identificare a victimei respectivelor infracţiuni să fi influenţat buna desfăşurare a procesului penal în faza urmăririi penale.

Verificările efectuate de Inspecţia Judiciară au vizat săvârşirea de către procurorul Beldie Mihaela Ramona a abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. j) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată, constând în „nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter, precum şi a altor informaţii de aceeaşi natură de care a luat cunoştinţă în exercitarea funcţiei, cu excepţia celor de interes public, în condiţiile legii”.

În raport de situaţia de fapt stabilită în urma verificărilor prealabile efectuate, a rezultat că datele de identificare ale victimei au ajuns la cunoştinţa publicului ca urmare a declaraţiei de presă televizate din data de 17 septembrie 2013, făcută de către purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

Această împrejurare s-a datorat unor motive de ordin emoţional, precum şi faptului că, din eroare, pe materialul scriptic folosit la acordarea declaraţiei de presă, nu a fost anonimizat numele victimei, context în care acesta a fost citit în mod integral (nume şi prenume), aspecte ce nu relevă o atitudine psihică (intenţie) de natură a atrage o eventuală răspundere disciplinară sub aspectul comiterii abaterii prevăzute de art. 99 lit. j) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată.

S-a concluzionat că, pentru aprecierea existenţei elementelor constitutive ale acestei abateri, informaţiile mai sus arătate şi care au ajuns la cunoştinţa publicului, trebuie să aibă un caracter confidenţial, aspect care să fie stabilit prin acte normative şi, după caz, prin aprecierea organului de urmărire penală îndrituit, ca o consecinţă a principiului nepublicităţii urmăririi penale.

Or, numele şi prenumele victimei, dezvăluite publicului fără consimţământul acesteia, nu au influenţat în nici un fel cercetarea penală efectuată în cauză şi nu fac parte din categoria acelor date care, potrivit actelor normative au un caracter confidenţial în cursul urmăririi penale (în situaţia în care acestea au un asemenea caracter, legiuitorul stabilind în mod concret acest aspect).

Dezvăluirea datelor de identificare ale victimei în împrejurările expuse şi urmarea produsă constând în posibila lezare a dreptului la viaţa intimă, familială şi privată, ocrotite prin dispoziţiile exprese ale Legii nr. 677/2001, în condiţiile în care nu a fost afectată buna desfăşurare a urmăririi penale în cauza cu privire la care a fost făcută declaraţia de presă televizată, pot atrage o eventuală răspundere contravenţională pentru nerespectarea datelor cu caracter personal, sens în care organele abilitate au şi dispus măsuri corespunzătoare.

În raport de  considerentele de ordin subiectiv şi obiectiv expuse, inspectorul judiciar a apreciat că nu există indiciile săvârşirii unor abateri disciplinare şi  nu se impune începerea cercetării disciplinare faţă de procurorul Beldie Mihaela Ramona astfel că, la 28 octombrie 2013, a dispus clasarea sesizării.

Mihaela Beldie, procuror din 2013

Mihaela Ramona Beldie a devenit procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, printr-un decret prezidențial semnat de Traian Băsescu pe 4 februarie 2013.

Trei ani mai târziu, pe 1 februarie 2016, Beldie a fost delegată la DNA – Structura Centrală.

Pe 3 martie 2016, Secția pentru procurori din CSM  a avizat numirea Mihaelei Ramona Beldie la DNA, în baza unui interviu organizat pe 3 martie 2016.  

Raluca Dan

NICIUN COMENTARIU