„Cuierul președintelui”, Lucian Pahonțu, #rezistă la șefia SPP, în ciuda trecutului scandalos

Doar doi șefi de servicii secrete din România reușesc să reziste în fruntea structurilor pe care le conduc de 12 ani, timp în care au activat sub mandatele a doi președinți, a mai multor prim-miniștri, dar și a patru legislaturi.

Lucian Pahonțu și Marcel Opriș au fost numiți, prin deecret prezidențial, în aceeași zi, 7 decembrie 2005, în fruntea Serviciului de Protecție și Pază, respectiv a Serviciului de Telecomunicații Speciale. Decretele au fost semnate de președintele Traian Băsescu, la un an de la depunerea jurământului în Parlament.

Cei doi șefi de servicii secrete rezistă și acum în funcții în ciuda situațiilor controversate în care au fost implicați. Marcel Opriș a fost în centrul a două scandaluri majore, unul legat de alegerile din 2009, fiind și audiat de comisia parlamentară specială, dar și în cazul accidentului din Munții Apuseni.

Despre Lucian Pahonțu se spune că ar fi depozitarul unor mari secrete adunate mai ales în mandatele de președinte ale lui Traian Băsescu, dar și în cel al lui Klaus Iohannis. Aparent, acesta ar fi unul dintre motivele pentru care actualului șef al statului îi este greu să-l schimbe din funcție. De altfel, după instalare la Palatul Cotroceni a lui Klaus Iohannis, toată opinia publică era convinsă de intenția de reformare a structurilor de securitate, însă Lucian Pahonțu a rămas, ca și Marcel Opriș, în biroul său de vizavi de Palatul Cotroceni.

Poate că a contat foarte mult scena în care Klaus Iohannis și-a aruncat nervos paltonul pe capota mașinii de protocol, la Paris. Prezent în dispozitiviul de agenți SPP, Lucian Pahonțu a preluat haina președintelui ținând-o în brațe până coloana oficială a plecat. De la acest incident petrecut în februarie 2015, la scurt timpd e la preluarea mandatului de șef al statului, generalul Lucian Pahonțu a primit porecla „Cuierul președintelui”, cunoscută în mediul serviciilor secrete.

Nu mai departe de anul trecut, fostul jandarm Lucian Pahonțu a fost acuzat de un subordonat că a împușcat un om în cap, la o partidă de vânătoare. Nu se știe dacă accidental sau premeditat, cert este că șeful SPP a fost scos basma curată de procurori. Mai mult, denunțătorul a fost pus sub învinuire în dosar tocmai sub acuzați de ucidere din culpă.

Cel mai vechi, dar și mai răsunător scandal a fost cel în care Lucian Pahonțu a fost acuzat că a distrus obiecte de patrimoniu pe când conducea Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei (BSIJ). Mai exact, în anul 2003 a fost încheiat un proces-verbal între Muzeul Naţional de Istorie şi BSIJ pentru 536 de obiecte de patrimoniu, împrumutate unităţii – tablouri, statui de piatră sau bronz, vase de ceramică. Surse judiciare susţin că Lucian Pahonţu ar fi cerut să se picteze peste câteva vase de ceramică. Multe tablouri repictate reprezentau membri ai familiei Ceauşescu. Raportul a fost depus la Parchetul Militar, dar cazul a fost mușamalizat. Pahonțu a spus la acea vreme că este vorba de obiecte şi tablouri în care era înfăţişat Nicolae Ceauşescu şi peste care s-a pictat cu tempera imaginea voievodului Vlad Ţepeş. Aceste obiecte serveau, potrivit lui Lucian Pahonţu, la decorarea sălilor Brigăzii Speciale de Intervenţii a Jandarmeriei.

Și construirea noului sediu al SPP a fost extrem de controversată în privința cheltuielilor. Peste 43 de milioane de euro a costat ridicarea sediului impunător vizavi de Palatul Cotroceni. Din 2008, de la semnarea contractului în valoare de 35 de milioane de euro, cu firma Bog’Art a lui Raul Doicescu, și până în 2013 au fost încheiate nu mai puțin de nouă acte adiționale. Așa se face că noul sediu al SPP ajunsese să coste nu mai puțin de 155.590.434 de lei fără TVA, adică 192.932.138 de milioane de lei cu TVA. În total, peste 43.254.000 de euro. Bani plătiți pentru o clădire care nu era finalizată la acel moment.

Diana Tache
Andi Topală

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ