22.8 C
București
vineri, 29 martie 2024 - 14:11
No menu items!

CSM anunță că a început procedura de declasificare a protocolului cu SRI. Judecătorul Dana Gîrbovan: „Avem dreptul să ştim adevărul”

spot_img

Reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au anunţat joi că a fost demarată procedura de declasificare a protocolului încheiat cu Serviciul Român de Informații (SRI) în 2012 și denunțat în martie anul trecut. 

„Consiliul Superior al Magistraturii a încheiat, în anul 2012, un protocol instituţional cu Serviciul Român de Informaţii. La solicitarea tuturor membrilor Consiliului, formulată de îndată ce au luat cunoştinţă de existenţa sa, Protocolul a fost denunţat în cursul lunii martie 2017, prin acordul părţilor, iar cu privire la acesta a fost demarată procedura de declasificare, în temeiul Legii 182/2002”, se arată într-un comunicat de presă al CSM.

Oficialii CSM mai precizează că, în 2014, s-a încheiat, pe o perioadă nedeterminată, Protocolul privind cooperarea între Consiliul Superior al Magistraturii şi Centrul Naţional Cyberint în domeniul securităţii sistemelor informatice şi de comunicaţii, având ca obiect protecţia reţelelor informatice ale instituţiei, în cadrul proiectului Sistem naţional de protecţie a infrastructurilor IT&C de interes naţional împotriva ameninţărilor provenite din spaţiul cibernetic, derulat de SRI şi de alte instituţii partenere prin intermediul programului cu finanţare europeană POSCEE. Acest protocol nu are regimul unui document clasificat.

Dana Gîrbovan: „Justiția se înfăptuiește în numele legii”

Judecătorul Dana Gîrbovan, preşedintele UNJR, a arătat joi, într-o postare pe Facebook, că Justiţia se înfăptuieşte în numele legii, nu în numele protocoalelor secrete, şi că trebuie să se afle adevărul în această privinţă.

„Există un principiu simplu şi clar, ce stă la temelia statutului de drept (rule of law – domnia legii) şi a democraţiei: justiţia se înfăptuieşte în numele legii. Nu în numele hotărârilor secrete ale CSAT, nu în numele protocoalelor secrete, ci a legii. Aşadar, Parlamentul adoptă o lege, Preşedintele o promulgă, însă legea intră în vigoare – dacă nu se prevede altfel – la trei zile după publicarea în Monitorul Oficial. Publicarea legii este fundamentală într-o democraţie, deoarece ar fi imposibilă respectarea ei dacă aceasta nu ar fi adusă la cunoştinţa cetăţenilor şi a instituţiilor. Cu atât mai gravă ar fi îngrădirea unor drepturi şi libertăţi pe baza unui act care nu e public. (…) Fără publicarea în Monitorul Oficial, legea nu există”, a scris pe Facebook preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), judecătoarea Dana Gîrbovan.

Magistratul a mai spus că nu se poate respecta o lege care este nepublică şi nici nu poate fi cineva tras la răspundere în baza acesteia. De asemenea, acesta mai consideră că cei care susţin că astfel de acte secrete au fost necesare sau eficiente, „ratează esenţa statului de drept”.

„În baza acestor protocoale secrete au fost anchetaţi cetăţeni ai acestei ţări care aveau dreptul de a şti că le sunt aplicate alte norme de procedura decât cele din Codul de procedură penală la care, în mod firesc, se raportau. Ofiţeri ai SRI s-au comportat ca organe de cercetare penală, în condiţiile în care acest lucru le era strict interzis de lege. Iar culmea cinismului semnatarilor acelui Protocol, în raport cu cetăţeanul, este că toate costurile făcute de ofiţerii SRI erau incluse că şi cheltuieli judiciare ce erau imputate celor anchetaţi în baza unui protocol secret care nu doar că nu le-a fost niciodată comunicat, dar despre care multă vreme nici nu s-a ştiut că există”, a mai scris Dana Gîrbovan.

În opinia președintelui UNJR, existenţa acestor protocoale dinamitează întreaga fundaţie a statului, a raportului între instituţii şi între stat şi cetăţean.

„E nevoie de o transparenţă totală în acest proces, de publicarea tuturor hotărârilor CSAT care au privit justiţia, a protocoalelor ori înţelegerilor (că să nu avem discuţii pe semantică, mă refer la absolut orice tip de act ce a consfinţit cooperări, colaborări, activităţi comune, relaţii între instituţii judiciare şi alte autorităţi) iar la sfârşit să facem o evaluare riguroasă a tot ce s-a întâmplat, pentru că avem dreptul să ştim adevărul. Tot adevărul! Nu mai putem aştepta 30 de ani până să aflăm ce s-a întâmplat în aceşti ani, aşa cum aşteptăm după dosarul Revoluţiei”, a conchis Gîrbovan.

R.D.