Consiliul Concurenței: Infrastructura slabă, serviciile publice și birocrația limitează creșterea economică

Consiliul Concurenței anticipează continuarea creșterii economice și a nivelului de trai, dar atrage atenția că reformele structurale trebuie continuate, însă infrastructura slabă, serviciile publice proaste și birocrația excesivă limitează avansul PIB sub potențialul real.

”În contextul accelerării creșterii economice, pe fondul menținerii inflației la niveluri extrem de scăzute din perspectivă istorică și al reducerii fiscalității, putem anticipa o creștere semnificativă a nivelului de trai al populației. Creșterea venitului disponibil al populației cuplată cu relnsarea creditării, aflată încă la niveluri foarte scăzute, vor dinamiza și sectoarele ciclice ale economiei, cele care au avut cel mai mult de suferit în perioada de criză, respectiv imobiliarele și bunurile de folosință îndelungată. Cu toate acestea, reformele structurale rămân o prioritate pentru economia românească. Calitatea infrastructurii si a serviciilor publice sau nivelul ridicat al birocrației sunt în continuare probleme care limitează creșterea economiei naționale sub potențialul real”, a afirmat președintele Bogdan Chirițoiu, conform Raportului ”Evoluția Concurenței în Sectoarele Cheie.

La conferința de lansare a Raportului, desfășurată joi, s-au lansat următoarele mesaje:

Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței:

  • Țara este sub impresia evenimentelor tragice din ultima perioadă la care au contribuit și greșeli ale unor instituții publice. Ce îmi este mie frică — să nu tragem concluzia din ce s-a întâmplat că statul trebuie să facă tot, că orice se întâmplă nefericit în viață este vina statului și că la orice merge prost în viață statul este soluția. Pentru că, din nefericire, așa cum există patroni care sunt lacomi și imprudenți și fac rău societății și sfârșesc prin a-și face rău lor înșiși, și funcționarii statului pot să fie lacomi și incompetenți și leneși. Și, așa cum există eșecuri ale pieței, situații în care piața nu funcționează bine, și statul poate să nu funcționeze bine. Să ne imaginăm că la orice problemă avem în viață va exista o soluție din parte statului, cred că este un lucru periculos.
  • Nu sunt convins că vom obține în Parlament și posibilitatea de a recompensa financiar avertizorii. Propunerea noastră era, imitând ceea ce fac colegii din Ungaria, să dăm un procent din amendă, până la maximum 100.000 de euro. Aici văd reținere și din partea Guvernului. Și în cadrul discuțiilor din Senat a fost reținere față de această componentă. La minim, cred că vom reglementa mai clar protecția identității acestor avertizori.

Florin Căpăţână, vicepreşedinte Asociația Marilor Rețele Comerciale

  • Suntem de acord cu Monitorul Preţurilor (n.r. – sistem prin care prețurile principalelor produse din supermarketuri și hipermarketuri să fie comparate), fiecare dintre membrii noştri fiind liber să îşi aleagă drumul. Dacă unii dintre ei doresc să participe la acest proiect, sunt bineveniţi să se alieze acestui proiect. Ceilalţi, dacă nu doresc… este o alegere liberă a fiecărui membru. Asociaţia nu poate impune participarea sau neparticiparea la Monitorul Preţurilor.

  Ismail Radwan, coordonator de program Banca Mondială

  • Totalul pierderilor anuale pentru companiile de stat este de 50 miliarde de lei, adică 8% din PIB. Există mai multe soluții: privatizarea, managementul eficient și evaluarea pierderilor. Companiile mici trebuie privatizare. Ar trebui să continue ofertele publice pe bursă pentru pachete de acțiuni ale companiilor mari. Evident că nu se poate privatize totul, dar este nevoie de un management bun. Companiile de stat pot produce profituri în loc de pierderi.

NICIUN COMENTARIU