Condamnare la închisoare pentru capul clanului Butoane, protejatul liderilor PSD Giurgiu

Liderul clanului Butoane, din Giurgiu, Octavian Grecu, a fost condamnat la închisoare, alături de alte persoane, în dosarul „Zahărul”, instrumentat de procurorii DIICOT. Clanul Butoane a fost ani la rând protejat pe plan local de politicieni influenți, începându-și ascensiunea pe când prefect al județului Giurgiu era liderul PSD Niculae Bădălău.

Tribunalul București a finalizat de curând cercetările și a pronunțat un prim verdict într-unul din cele mai complexe dosare de evaziune fiscală instrumentat de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). Un dosar în care în 2012 procurorii DIICOT au făcut percheziții în aproape jumătate din țară iar ulterior au fost trimiși în judecată oameni, interlopi, foști parlamentari dar și funcționari publici din ANAF care protejau evaziunea cu zahăr realizată de mai multe firme în frunte cu cei de la Lemarco, la acel moment unul din principalii jucători de pe piață.

Pedepsele dispuse de Tribunal sunt unele dintre cele mai dure date vreodată în dosare de același profil, majoritatea celor trimiși în judecată primind peste 10 de închisoare, cea mai mare fiind de 22 de ani. Trebuie spus că niciuna din pedepsele menționate mai jos în acest articol nu are caracter definitiv, toți inculpații putând contesta condamnările, apelul lor urmând să fie judecat de Curtea de Apel București.

Un fost director ANAF trebuie să restituie la stat 45 milioane de lei 

Un fost director adjunct al ANAF din perioada când instituția era condusă ca președinte de Sorin Blejnar, Nicușor Drăgan a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru sprijinirea grupului infracțional organizat care se ocupa cu evaziunea cu zahăr și la opt ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată (prejudiciu de 45.210.937 lei, respectiv cuantum TVA rambursat către grupul de firme LEMARCO). Drăgan a mai primit câte șase ani de închisoare și pentru pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de stabilire cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, respectiv complicitate la evaziune fiscală.

Într-un final Tribunalul a stabilit că fostul director adjunct al ANAF va executa pedeapsa cea mai mare, de 10 ani de închisoare la care se adaugă un spor de doi ani, ceea ce înseamnă cu sentința finală este de 12 ani de închisoare.

Pedepse foarte mari au primit și doi dintre acționarii principali ai grupului Lemarco, Mircea Rădină și Neculai Marataș.

Marataș a luat 11 ani de închisoare pentru constituirea unui grup infracțional organizat, plus cinci ani de închisoare pentru evaziune fiscală în formă continuată (prejudiciu total de 23.680.293 lei = 5.262.287 euro, din care: LEMARCO SA prejudiciu total 17.951.815 lei = 3.909.292 euro; prejudiciu de 2.330.836 lei, aprox 517.000 euro re?inut la LEMARCO CRISTAL SRL; prejudiciu de 3.757.642 lei, aprox. 835.000 euro, reținut la ZAHĂRUL Liești SA),  plus câte 9  ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de stabilire cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat și spălare de bani. ”Aplică inculpatului MARATAŞ NECULAI pedeapsa cea mai grea, de 11 ani închisoare, pe care o sporeşte cu 3 ani închisoare, inculpatul urmând să execute în final pedeapsa de 14 (paisprezece) ani închisoare”, au stabilit judecătorii de la Tribunalul București. de CAB – S I pen.). Pentru aceleași acuzații ca și cele aduse lui Marataș a fost condamnat și Mircea Rădină (asociat + administrator, preşedinte CA, al SC LEMARCO SA, SC ZAHĂRUL LIEŞTI SA și SC LEMARCO CRISTAL SRL).

Tribunalul a contopit la final pedepsele lui Rădină, respectiv 11 ani închisoare, 5 ani închisoare, 9 ani închisoare şi 9 ani închisoare, şi a aplicat lui Mircea Rădină pedeapsa cea mai grea, de 11 ani închisoare, pe care o sporeşte cu 3 ani închisoare, inculpatul urmând să execute în final pedeapsa de 14 (paisprezece) ani închisoare

Turnătorul lui Sorin Blejnar, condamnat și el la închisoare

Cea mai grea pedeapsă a luat-o un om de afaceri, Sorin Stuparu, considerat unul din liderii rețelei de evaziune fiscală. Astfel, el a primit 11 ani de închisoare pentru constituirea unui grup infracțional, 16 ani pentru e o evaziune de aproape 87 milioane de euro, 12 ani închisoare pentru spălare de bani. Judecătorii au stabilit că Sorin Stuparu va executa pedeapsa cea mai grea, de 16 ani închisoare, pe care o sporeşte cu 6 ani închisoare, inculpatul urmând să execute în final pedeapsa de 22 (douăzeci şi doi) ani închisoare.

Un fost comisar al Gărzii Financiare Centrale, Nadia Păcală a fost condamnată la opt ani de închisoare pentru sprijinirea grupului infracțional și compliciate la evaziune fiscală, la care s-a adăugat un spor de doi ani, pedeapsa finală de 10 ani de închisoare. Tot 10 ani de închisoare a primit și Mădălina Năipeanu, fost angajată la Finanțe Giurgiu pentru sprijinirea grupului infracțional constituit de Stuparu.

Un fost director ANAF condamnat de Tribunalul București este Dan Stroe. În 2012, la momentul când procurorii DIICOT i-au percheziționat domiciliul anchetatorii au găsit acasă la el suma de 500.000 de euro cash. Adus în ANAF în perioada președintelui Sorin Blejnar, Dan Stroe avea câțiva ani mai târziu să-l ”toarne” la DNA chiar pe Blejnar pentru că ar fi președintele ANAF ar fi pretins bani pentru a încheia diferite contracte pe la ANAF.

În ceea ce privește condamnarea din dosarul ”Zahărul”, Dan Stroe a primit 6 (şase) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată (prejudiciu de 6.451.618 lei, aprox 1.433.692 euro). El a mai fost condamnat în același dosar la patru ani de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de stabilire cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat. Dan Stroe a mai primit șapte ani de închisoare pentru spălare de bani. Judecătorii au stabilit că Stroe va trebuie să execute efectiv pedeapsa cea mai mare și anume cea de șapte ani de închisoare, acesta scăpând de primirea vreunui spor la pedeapsă ca alți inculpați din acest dosar.

Un fost senator trebuie să muncească la Bibliotecă

În dosar a fost condamnat și fostul iubit al vedetei tv Ginei Pistol de acum opt ani, omul de afaceri libanez Nicole Saikaly, cunoscut în lumea mondenă ca „Nicolas”. Tribunalul București a decis ca acesta să fie condamnat la 11 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat. Saikaly a mai primit nouă ani de închisoare pentru  pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată (prejudiciul total de 18.200.870 lei = 4.049.527 euro reţinut la SC NOVICIO FOOD & BEVERAGE SRL), plus încă șapte ani de închisoare pentru spălare de bani și cinci ani de închisoare pentru complicitate la bancrută frauduloasă.

Tribunalul București a decis să contopească pedepsele aplicate în cauză, respectiv 11 ani închisoare, 9 ani închisoare, 7 ani închisoare şi 5 ani închisoare şi i-a aplicat lui Saikaly pedeapsa cea mai grea, de 11 ani închisoare, la care a adăugat un spor de 2 ani închisoare, acesta urmând să execute în final pedeapsa de 13 ani închisoare.

O pedeapsă mai mică a primit interlopul Octavian Grecu zis Butoane, care a fost condamnat la nouă de ani de închisoare pentru sprijinirea grupului infracțional organizat. Grecu a mai fost condamnat de Tribunal și la opt ani de închisoare pentru evaziune fiscală în formă continuată (prejudiciu cumulat de 14.132.997 lei, aprox. 3.140.666 euro, defalcat astfel: 1.106.584 lei la VERSAY, 361.149 lei la VICRIS, 721.108 lei la MD BUSINESS, 3.173.150 lei la REXTAL, 2.346.839 la AGROFAN, 5.889.513 lei la SARA COM şi 624.654 lei la SV LOTUS).

„Butoane” a mai primit nouă ani de închisoare și pentru spălare de bani și cinci ani pentru complicitate la bancrută frauduloasă. 

Tribunalul a contopit toate pedepsele acordate acestuia și a stabilit că îi va aplica lui Octavian Grecu pedeapsa cea mai grea de nouă ani de închisoare, la care a adăugat un spor de doi ani, pedeapsa finală fiind de 11 ani de închisoare.

O ”anexă” de-a lui Butoane din Giurgiu, afaceristul Stelian Ficleanu a fost condamnat în același dosar la opt ani de închisoare cu executare. Ficleanu este fost consilier județean și, prin el, spun sursele judiciare, liderul clanului Butoane derula toate „ingineriile financiare”.

Fostul senator UNPR, Mircea Cezar Măgureanu, un apropiat al clanului Butoane, a fost condamnat la doar doi ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de sprijinire a unui grup infracţional organizat. Mai mult, judecătorii au dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale pe o durată de 3 ani, termen de supraveghere. În această perioadă de supraveghere Măgureanu  trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Giurgiu, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă. De asemenea, tot în acest termen de supraveghere, Măgureanu va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul SC Giurgiu Servicii Locale SA sau în cadrul Biblioteca județeană IA Bassarabescu Giurgiu.

Clanul ,,Butoane”, sub protecția PSD

Surse judiciare precizau, la momentul deschiderii dosarului, că membrii clanului „Butoane” și-au dezvoltat afacerile ilegale în perioada 2000 – 2004, când prefect de Giurgiu era actualul vicepreședinte PSD, senatorul Nicolae Bădălău, în același timp, președinte al filialei Giurgiu a PSD. De altfel, încă din acea perioadă, clanul „Butoane” s-a bucurat de protecția liderilor locali ai PSD, subordonați, în timp, – pe linie de partid – lui Bădălău.

Spre exemplu, în 2011, membrii clanului se reuneau aproape zilnic în singurul ,,club de fiţe” din municipiul Giurgiu, „Emotione”, unde a fost ucis baschetbalistul Chauncey Hardy. Proprietarul clubului era Cosmin Marciu, fiul lui Ovidiu Cristian Dan Marciu, actual senator PSD de Giurgiu (vicelider al Grupului PSD din Senat), dar și fost prefect și fost vicepreşedinte al filialei din Giurgiu a PSD.

Date fiind funcţiile tatălui, Cosmin îşi permitea să ţină sistemul de monitorizare video nefuncţional, astfel încât membrii clanului Butoane să poată comite nestingheriţi diferite infracţiuni. În plus, potrivit unor surse judiciare, o primă expertiză arăta că ultimele imagini surprinse de respectivele camere au fost şterse. Potrivit anchetatorilor, Cosmin Marciu a tolerat această ,,scăpare gravă”, după cum şi tatăl lui, fostul prefect, a tolerat, în mandatul său, ilegalităţile şi scandalurile provocate în stradă de membrii clanului ,„Butoane”.

Mai mult, colegul de partid al lui Ovidiu Cristian Marciu, Emil Vucă (fost administrator al orașului Giurgiu) s-a autosuspendat, în 2011, din funcţia de vicepreşedinte al filialei PSD pentru a-l apăra pe asasinul baschetbalistului, Ionuţ Tănăsoaia, zis „Gipsy Gypsanu”, şi el apropiat al clanului “Butoane”.

Interlopul Octavian Grecu a împărţit şi cu fostul senator PSD de Giurgiu, Cătălin Voicu, nu doar apropierea de liderii locali ai partidului (Emil Vucă a fost și avocatul lui Cătălin Voicu), ci şi amiciţia cu fostul prim-procuror al Parchetului Tribunalului Giurgiu, George Neagoe. Potrivit declaraţiilor date inspectorilor CSM de foştii colegi ai prim-procurorului, în timp ce împărţea cu Voicu domeniul de vânătoare, ­Neagoe uita în sertare dosarele clanului “Butoane”. Potrivit raportului în baza căruia George Neagoe a fost revocat din funcţie, inspectorii CSM au găsit nereguli (dosare nerepartizate procurorilor ori soluţii date mult peste termenul prevăzut de lege) în aproape 6.000 de cauze. Printre acestea, 15 plângeri penale împotriva membrilor clanului “Butoane”.

Cristi Ciupercă

NICIUN COMENTARIU