Comisia UE propune înființarea unui Parchet European pentru se proteja de fraudarea bugetului comun

Comisia UE propune înființarea unui Parchet European pentru se proteja de fraudarea bugetului comun

Comisia Europeană a inițiat procedurile pentru instituirea unui Parchet European, gândit să sprijine, la nivelul Uniunii, derularea urmăririi penale a autorilor infracțiunilor de fraudă asupra banilor contribuabililor din UE.

Sarcina exclusivă a Parchetului European va consta în efectuarea de cercetări și urmăriri penale, acesta urmând să aibă competența de a trimite în judecată – în instanțele din statele membre – persoanele învinuite de săvârșirea de infracțiuni care afectează bugetul UE.

Parchetul European va fi o instituție independentă, supusă controlului democratic, a anunțat Comisia.

Jose Manuel Barroso (foto), președintele Comisiei Europene, a afirmat că această inițiativă va consolida ”în mod decisiv” protecția banilor contribuabililor și combaterea eficientă a fraudelor asupra fondurilor UE. ”Comisia a concretizat și angajamentul de a consolida și întări procedurile OLAF aplicate garanțiilor procedurale, similar cu garanțiile pe care le va oferi Parchetul European”, a declarat Barroso.

Viviane Reding, comisar pentru justiție și vice-președinte al Comisiei, a cerut sprijin de la la statele membre și de la Parlamentul European astfel încât Parchetul European să înceapă să funcționeze din 1 ianuarie 2015.

Algirdas Semeta, comisarul european pentru lupta antifraudă, a afirmat că Parchetul European va reprezenta puntea de legătură între sistemele penale ale statelor membre, ale căror competențe se opresc la frontierele naționale, organismele Uniunii neputând efectua anchete penale.

Comisia arată că logica propunerii de instituire a Parchetului European este simplă: dacă există un „buget federal” – finanțat de toate statele membre ale UE și administrat în temeiul normelor comune – este nevoie, de asemenea, de „instrumente federale” pentru a proteja acest buget în mod eficace pe întreg teritoriul Uniunii.

În prezent, în materie de combatere a fraudelor împotriva fondurilor UE, există un nivel de protecție și de asigurare a respectării legislației foarte inegal pe teritoriul Uniunii.

Rata de succes a urmăririlor penale privind infracțiunile împotriva bugetului UE variază considerabil de la un stat membru la altul.

În România, doar 23,4% din cazurile trimise în judecată s-au finalizat cu o condamnare, iar media UE este de 42,3 %. În schimb, România a avur cele mai multe sesizări de fraude – 225, dintre care doar 128 au fost trimise în judecată.

Conform tratatelor UE, Danemarca nu va participa la acest proiect. Nici Marea Britanie și Irlanda nu vor participa, cu excepția cazului în care acestea decid în mod voluntar și expres să facă acest lucru (opt-in).

Cum va funcționa noua structură

Parchetul European va avea o structură descentralizată, integrată în sistemele judiciare naționale. Procurorii europeni delegați vor efectua cercetările și urmăririle penale în statul lor membru, utilizând personal național și aplicând legislația națională.

Acțiunile lor vor fi coordonate de către procurorul european, pentru a se asigura o abordare uniformă pe întreg teritoriul UE, aspect important în cazurile transfrontaliere. Întreaga structură se va baza pe resursele existente și ar trebui să nu implice costuri suplimentare substanțiale.

Instanțelor naționale li se va atribui sarcina de a efectua controlul judiciar, ceea ce înseamnă că acțiunile Parchetului European vor putea fi contestate în instanțele naționale.

Un „colegiu” format din 10 persoane, reunind procurorul general, 4 procurori adjuncți și 5 procurori delegați, va asigura integrarea fără probleme a celor două niveluri, cel național și cel al UE, în special prin convenirea unor norme generale de alocare a cazurilor.

Propunerea garantează o protecție mai bună decât cea existentă în cadrul sistemelor naționale în ceea ce privește drepturile procedurale ale persoanelor vizate de anchete. Aceasta include, de exemplu, dreptul la interpretare și traducere, dreptul la informare și accesul la dosar sau dreptul la un avocat în caz de arest.

În plus, normele prin care se instituie Parchetul European definesc alte drepturi care nu au fost încă armonizate prin legislația UE, pentru a se asigura garanții temeinice privind drepturile procedurale. Acestea includ dreptul de a păstra tăcerea și de a fi prezumat nevinovat, dreptul la asistență juridică, dreptul de a prezenta probe și dreptul la audierea martorilor.

Propunerea stabilește, de asemenea, norme clare, armonizate, privind măsurile pe care Parchetul European le poate utiliza în cadrul anchetelor sale, precum și dispoziții privind colectarea și utilizarea probelor.

Noul rol al OLAF

Comisia propune consolidarea pe mai departe a guvernanței OLAF și consolidarea garanțiilor procedurale în cadrul investigațiilor sale, în relație cu dispozițiile prevăzute pentru Parchetul European.

În primul rând, se propune instituirea funcției de inspector de garanții procedurale, în vederea consolidării controlului judiciar al măsurilor de investigație ale OLAF.

În al doilea rând, se prevede o garanție procedurală specifică sub forma unei autorizații din partea inspectorului, în cazul măsurilor de investigație mai intruzive (percheziția birourilor, ridicarea de documente etc.) pe care OLAF ar putea să fie nevoit să le desfășoare în instituțiile UE.

Rolul OLAF se va schimba – va rămâne responsabil de investigațiile administrative care nu intră în sfera de competență a Parchetului European, cum ar fi faptele care afectează interesele financiare ale UE, dar nu întrunesc elementele constitutive ale unei infracțiuni și abaterile disciplinare grave și infracțiunile comise de personalul UE, dar care nu au un impact financiar.

OLAF nu va mai efectua investigații administrative privind fraude sau alte infracțiuni care afectează interesele financiare ale UE, întrucât, după instituirea Parchetului European, astfel de fapte vor fi de competența exclusivă a acestuia.

Dacă OLAF are suspiciuni în legătură cu săvârșirea unor astfel de infracțiuni, va fi obligat să le raporteze cât mai devreme posibil Parchetului European. Cu toate că nu va mai efectua investigații în acest domeniu, OLAF va continua să ofere asistență, la cerere, Parchetului European (după cum o face în prezent în relația cu procurorii de la nivel național).

Această schimbare va facilita derularea unui proces investigativ mai rapid și va sprijini evitarea derulării de investigații administrative și anchete penale asupra acelorași fapte.

Propunerea de regulament trebuie aprobată de Parlamentul European și apoi adoptată de reprezentanții statelor membre în Consiliu.

Statele membre raportează că, în fiecare an, se pierd circa 500 de milioane de euro din cheltuielile și veniturile UE, din cauza unor suspiciuni de fraudă.

Vlad Bârleanu

 

NICIUN COMENTARIU