7.8 C
București
sâmbătă, 20 aprilie 2024 - 11:19
No menu items!

Cine este Marcel Opriș, eternul șef al STS

spot_img

Opris Marcel_SZ

Numit la șefia Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), în decembrie 2005, de Traian Băsescu, care l-a și avansat rapid la gradul de general (general de brigadă, general-maior și general-locotenent), punându-i trei stele pe umăr în doar patru ani, Marcel Opriș s-a remarcat prin scandalurile publice de care a fost legat pe toată perioada mandatului.

„Securistul” lui Dragnea

Cel mai recent astfel de scandal a cărui „vedetă” a fost șeful STS – principala instituție responsabilă de eșecul operațiunii de salvare a echipajului (piloți și medici) aeronavei prăbușite, luni, în Apuseni – a izbucnit în octombrie anul trecut, când Opriș a fost acuzat de vicepremierul Liviu Dragnea că are o „atitudine securistă” și că „umblă prin târg” şi spune că descentralizarea făcută de el vizează acoperirea unor greşeli în plata de ajutoare sociale.

Acel domn a spus că există anumite nereguli în acordarea unor ajutoare sociale de încălzire către anumiţi cetăţeni din România, că are aceste informaţii, că sunt undeva într-un studiu. De asemenea, a spus că, prin procesul de descentralizare, se urmăreşte ca acele nereguli să fie acoperite şi eu vreau să pun câteva întrebări: dacă ştie, a ştiut sau ştie în continuare că există nereguli sau ilegalităţi în procesul de alocare a ajutoarelor sociale, cum poate să explice că un proces de descentralizare ar putea acoperi aceste ilegalităţi, în condiţiile în care s-a spus public că tot ce înseamnă inspecţie şi control rămân la nivelul ministerelor, cum ar putea fi acoperite aceste ilegalităţi? Doi: de ce nu le face publice? Şi trei: nu cumva dacă tot deţine de foarte mult timp aceste informaţii despre presupuse ilegalităţi, nu cumva este tăinuitor? Este vorba de domnul Opriş de la STS

Liviu Dragnea
ministrul dezvoltării

De altfel, Dragnea a sugerat voalat – fără să pronunțe nume de persoane și de instituții –  și marți, la doar 24 de ore de la accidentul aviatic din Apuseni, că Marcel Opriș ar trebui să răspundă cu funcția pentru eșecul operațiunii de salvare. Dragnea a precizat marți că prim-ministrul a decis să se facă o anchetă şi a subliniat faptul că aceasta se va realiza în foarte scurt timp. „Există niște proceduri, instituții care sunt implicate și care trebuiau să acționeze. (…)Cred că trebuie să se finalizeze ancheta. (…)Există niște proceduri, instituții care sunt implicate, după ce se finalizează ancheta…”, a răspuns Liviu Dragnea întrebărilor insistente ale jurnaliștilor cu privire la demisiile care se impun în cazul modului în care s-a intervenit în Apuseni.

Acuzații de fraudă la alegerile prezidențiale

În decembrie 2009, după primul scrutin al alegerilor prezidențiale, presa acuza STS și pe Marcel Opriș, citând angajați ai serviciului, de implicarea în fraudarea alegerilor. De altfel, în martie 2010 senatorul Valer Marian i-a adresat o interpelare generalului Opriș, pe această temă. „Conform unor angajati ai STS Satu Mare reiese că în data de 6.12.2009, începând cu ora 13.40, moment în care Mircea Geoana îl depășea cu mai mult de 5 procente pe Traian Băsescu, a fost pus în aplicare un plan de rezervă (planul B), la ordinul generalului Marcel Opris, seful STS, și sub coordonarea vicepresedintelui PDL Adriean Videanu. Concret, STS Satu Mare a avut o derivație secretă din schemă STS conectată la un server din sediul central al PDL din Aleea Modrogan, având numele de cod <<Taurul>>. Toate județele au avut derivație din rețeaua principală, mai puțin municipiul București. Potrivit surselor din STS, în noaptea de 6 spre 7 decembrie, la ora 3,15, toate derivațiile au fost dezafectate sub directa supraveghere a generalului Marcel Opriș, fiecare județ decuplându-se pe rând după ce s-au închis și cheile pe datele finale. Despre acest fapt știu doar șefii județeni ai STS și cadrele tehnice, respectiv doi subofițeri care au realizat conexiunile. Toate conexiunile au fost operaționale cu data de 6.12.2009, ora 1,30. Afirmația că toate datele au fost transmise prin intermediul telefoanelor mobile și a telefonului guvernamental (T.O.) este falsă, deoarece toate datele au fost transmise electronic simultan cu cele oficiale. STS a avut inclusiv „spioni” de alarmă care semnalau acustic și vizual depășirea în procente a unuia sau altuia dintre candidați”, se arăta în interpelerea senatorului care cita informațiile apărute în presă.

STS – „afacere” de familie

La începutul anului 2011, numele lui Marcel Opriș a fost din nou în centrul unui scandal care ridica mari semne de întrebare legate de o serie de achiziții – mai exact 51 de contracte – derulate de STS cu firma QUALITY BUSINESS SOLUTIONS SRL, controlată de apropiați ai lui Opriș și ai soției acestuia, Camelia. De altfel, Camelia Opriș era, la acea dată, angajată a unei alte companii, controlată de aceiași oameni de afaceri – Ioana și Dumitru Octavian Nicolau. În plus, toate cele 51 de contracte, în valoare totală de peste 7 milioane de euro, fuseseră încheiate de QUALITY BUSINESS SOLUTIONS SRL, în mandatul lui Marcel Opriș.

„Firul roșu” pentru președintele suspendat

Seria de scandaluri a continuat în 2012, după ce Traian Băsescu – văzut drept “protectorul” lui Marcel Opriș – a fost suspendat din funcția de președinte. Mai exact, în timpul campaniei pentru referendumul privind demiterea lui Băsescu, Opriș a fost acuzat că i-a instalat lui Traian Băsescu o linie specială de comunicații la sediul acestuia de campanie. Marcel Opriș a fost audiat atunci în Comisia de apărare a Senatului și a precizat că a procedat în conformitate cu prevederile legale în vigoare în cazul instalării unui sistem de telecomunicaţii la sediul de campanie al preşedintelui suspendat Traian Băsescu.

Crin Antonescu – președinte interimar la acea dată – a propus atunci Consiliului Suprem de Apărare a Țării demiterea lui Marcel Opriș de la șefia STS. Deși a admis că prezenţa telefoanelor operate în sediul de campanie al preşedintelui suspendat era ilegală,  consilierul prezidențial Iulian Fota (membru al CSAT cu drept de vot) a blocat luarea unei decizii. Iar argumentul său a fost însă unul jenant: „Nu te poți juca cu onoarea și cu viața unui general al României”.

Raluca Dan