Cinci riscuri majore pentru România

Un studiu economic dedicat României şi publicat pe pagina de internet a Fondului Monetar Intenaţional  avertizează asupra faptului că intensificarea puternică a crizei din zona euro, cu probabilitate medie de materializare, ar avea un impact major asupra României, fiind posibilă o scădere economică de 5% şi o depreciere a leului cu 15-20%.

În document sunt inventariate  cinci riscuri importante la care este expusă România: agravarea crizei din zona euro şi accelerarea dezintermedierii de către grupurile bancare străine, ambele cu probabilitate medie de materializare, dar cu impact ridicat; o reacţie negativă a populaţiei şi politicienilor faţă de reforme şi accesarea de fonduri UE sub aşteptări, care au şanse ridicate de realizare; blocarea accesului la pieţele financiare, cu şanse mici şi efect mediu.

Luând în calcul experienţa din 2008-2010, ar fi posibilă o scădere economică de 5%, în timp ce o depreciere de 15-20% a cursului de schimb ar afecta puternic portofoliile băncilor. În cazul agravării puternice a crizei euro, România ar putea avea nevoie de lichiditate de urgenţă şi ar putea fi necesară accesarea programului cu FMI.

Criza a lăsat “urme adânci” în economia românească, iar creşterea potenţială a PIB va avea nevoie de timp pentru a-şi reveni. Experţii Fondului estimează o creştere potenţială sub 2% până în 2014 şi o accelerare treptată până la 3,1% în 2017. Nivelurile de 5-6% de dinaintea crizei vor fi dificil de atins în absenţa unor reforme majore, care să aducă în piaţa muncii mai multe persoane şi să atragă investiţii.

O reacţie negativă a populaţiei şi politicienilor faţă de reforme ar stopa materializarea acestora, afectând perspectivele de creştere şi ar putea induce o pierdere a încrederii consumatorilor şi investitorilor, precum şi o nesigurnaţă mai mare a pieţei financiare, inclusiv creşterea presiunii asupra cursului de schimb. Proiecţiile de creştere ar putea fi afectate de accesarea deficitară a fondurilor europene pentru că prognoza de creștere mizează tocmai pe accelerarea utilizării banilor europeni.

Experții FMI mai spun că dacă pieţele financiare nu ar mai împrumuta România, o situaţie cu probabilitate redusă, impactul ar fi mediu, întrucât rezervele fiscale şi cele valutare acoperă cea mai mare parte a datoriei care urmează să ajungă la maturitate pe termen scurt. Ar fi necesară, desigur, anumită consolidare fiscală şi finanţare prin programul cu FMI.

 

NICIUN COMENTARIU