18.9 C
București
joi, 28 martie 2024 - 15:44
No menu items!

Ce se ascunde în spatele propagandei de război a Statului Islamic FOTO /VIDEO

spot_img

Gruparea teroristă Stat Islamic recurge frecvent la propagandă, face publicitate brutalității pedepselor sale și promite o viață idilică în zonele aflate sub controlul său, printr-un flux constant de clipuri video, fotografii și chiar prin muzică.

Fundația Quilliam, o organizație anti-extremistă cu sediul în Marea Britanie, a făcut cercetări legate de strategia aflată în spatele propagandei Statului Islamic. Zilele acestea, organizația a lansat un raport bazat pe analiza a 1.146 de materiale de propagandă produse de gruparea teroristă între 17 iulie și 15 august, în luna islamică – Shawwal.

Reporterii “Huffington Post” au stat de vorbă cu autorul raportului, Charlie Winter (cercetător pe probleme de jihadism transnațional), pe tema descoperirilor sale despre Statul Islamic.

Reporter: Cum reușește gruparea Stat Islamic să producă un volum atât de mare de materiale media de calitate (rezoluție, montaj, calitatea filmului)?

Este foarte clar că sunt cheltuite resurse impresionante pentru crearea acestor “ieșiri publice” ale grupării și pentru ca membrii acesteia să fie siguri că mesajul pe care îl transmit este cel dorit, cel care susține „brand-ul”. Este evident că propaganda e foarte aproape de ceea ce Statul Islamic își dorește să realizeze. Iar campania de informare este una dintre principalele sale preocupări. Statul Islamic are nevoie să-și consolideze influența în teritoriile pe care le controlează în acest moment și metoda – cheie prin care poate face asta este producția unei mari cantități de materiale de propagandă, în paralel cu limitarea accesului oamenilor din acele regiuni la informații.

Câți membri ai grupării credeți că sunt implicați în acest efort (de a produce materiale de propagandă)?

O mulțime probabil, nu pot să dau o cifră exactă. Cred că aceasta este o întrebare pe care și-o pun toți cei implicați în cercetarea a ceea ce se află în spatele propagandei Statului Islamic. Știm cine sunt liderii grupării, cunoaștem ceva date despre arsenalul militar de care dispun, dar, din surse deschise, nu avem informații legate de cine sunt membrii de pe palierul “mediu” al grupării și despre modul în care aceștia sunt angrenați în operațiunile de amploare ale Statului Islamic.

Ce mediu folosește cel mai des Statul Islamic pentru propagandă?

Pe Internet, propaganda este diseminată, în mare parte, prin intermediul Twitter. Materialele video sunt încărcate pe alte platforme și de acolo link-urile sunt distribuite pe Internet. Este foarte important să realizăm însă că propaganda nu este consumată de oameni doar pe Internet, este distribuită și sub forma unor reviste și a unor ziare populației civile din teritoriile controlate de Statul Islamic. Mare parte dintre noi am auzit despre propaganda online, pentru că am văzut în ea un mijloc de recrutare și de radicalizare a militanților străini, însă propaganda Statului Islamic este extrem de importantă offline în zonele pe care gruparea le controlează.

Care sunt cele mai frecvente tipuri de conținut al materialelor media produse de Statul Islamic?

Predominante sunt eseurile fotografice. Statul Islamic nu publică niciodată câte o fotografie, ci calupuri de minimum 5 – maximum 15 fotografii care sunt puse laolaltă cu un scop anume, pentru a transmite un anumit mesaj.

De exemplu, în prima zi a investigației deschise pentru realizarea acestui raport, biroul oficial de presă al Statului Islamic din provincia Raqqa (din Siria) a postat pe Internet un reportaj denumit „Jocuri în ziua de Eid” în orașul Tabqa. Nu a fost doar o fotografie cu un joc oarecare, făcută la întâmplare și postată apoi așa cum a fost realizată. A fost un set de fotografii care au trecut printr-un proces de editare: au fost brand-uite și apoi trecute prin filtre pentru ca imaginile să capete mai multă luminozitate și să fie maximizat astfel efectul publicării lor. Era clar ceva realizat cu o coregrafie în spate. Propagandiștii au încercat să transmită sentimentul că, doar în Califatul Statului Islamic, totul este atât de curat, de plăcut și de sfânt și că islamul este implementat atât de bine acolo. Iar acesta este doar unul dintre cele 696 de foto-reportaje analizate pe durata studiului.

Ați menționat în raport că “propaganda militară” a Statului Islamic pare a fi pusă în scenă. Dar, și propaganda despre viața civililor în teritoriile pe care gruparea le controlează, este la fel de bine regizată.

Cred că totul este deliberat și are în spate o coregrafie. Deși par foarte naturale, toate foto-reportajele publicate de grupare au în spate o decizie, luată pentru a face propagandă – fie că este vorba despre un grup de copii care se distrează pe un tobogan cu apă, fie că e vorba despre un homosexual aruncat de pe un turn sau ucis cu pietre. Trebuie să recunoaștem că nimic din ce este publicat nu este spontan.

Un alt exemplu este fluxul de propagandă din jurul activităților economice – povești despre ateliere de lucru ale aurarilor, ale sculptorilor în piatră sau reportaje din piețe. Toate aceste povești sunt vândute cu un mesaj foarte specific: acela că teritoriile controlate de Statul Islamic sunt abundente. Evident că nu există bogăție în aceste teritorii, așa cum ar vrea propagandiștii să ne facă să credem.

Pentru cine este făcută această propagandă? Care sunt “țintele”?

Există multe grupuri-țintă, și de suporteri, și de oponenți ai Statului Islamic. “Țintele” includ guverne, autorități locale, autorități publice internaționale, oameni din Siria și din Irak, aflați în teritorii controlate de Statul Islamic și în afara acestora, și așa mai departe. Există, de asemenea, mai multe categorii de persoane vizate de acest tip de propagandă: potențiali susținători, potențiali recruți, diseminatori sau potențiali propagandiști.

Care sunt principalele scopuri ale propagandei?

În cazul “dușmanilor” și, în special, în cazul publicului internațional, vor să atragă atenția asupra cauzei lor, asocierii lor militare și asupra amenințării (la modul general) pe care o reprezintă pentru restul lumii. Pentru recruți, propaganda acționează ca un fel de bază pe care aceștia își pot formula/consolida cererile. Pentru oamenii din regiune, acestea sunt încercări de a arăta că viața merge mai departe – în ciuda raidurilor aeriene zilnice, în ciuda faptului că unora le sunt tăiate mâinile, capetele, în ciuda faptului că alții sunt omorâți cu pietre drept pedeapsă. Totul se învârte în jurul cauzei Califatului și al scopurilor acestuia.

S-a schimbat în timp propaganda Statului Islamic?

Am observat o schimbare, de la nivel internațional la nivel regional, în ultimele luni. La început, a fost o mică diversiune – în încercarea de a provoca idignarea internațională și de a descuraja disidența, răzvrătirea în regiune – cu execuții publice ale presupușilor spioni sau aliați ai adversarilor Statului Islamic. Asta, din cauză că prioritatea Statului Islamic era să securizeze și să stabilizeze zona peste care a creat un fel de hegemonie. De asemenea, pe parcursul anului trecut, a existat un efort concertat pentru a face ca lucrurile să pară mai profesioniste, mai uniforme, mai centralizate, mai eficiente.

În primele zile ale cercetării noastre, a existat un nou tip de iconografie și de fonturi derulate de toate oficiile de propagandă ale Statului Islamic, care s-au sincronizat unele cu altele. Modul în care este pusă în scenă propaganda Statului Islamic arată că acesta are același tip de instrumente din vestul Africii până în Afganistan.

Care ar fi strategia eficientă de combatere a propagandei Statului Islamic?

Trebuie să recunoaștem că, în prezent, nu există nicio contra-narațiune care să submineze această adevărată operațiune de diseminare de informații a Statului Islamic. Dacă ne concentrăm doar pe a răspunde și a reacționa la cazuri individuale de brutalitate sau la acte individuale pe care le comite Statul Islamic nu vom înregistra progrese. Trebuie să ne creăm propriul nostru set de povești și de valori, ca alternativă, și să le dezvoltăm în ceva care să capteze imaginația oamenilor, în care ei să vrea să creadă și pe care să vrea să-l promoveze. (…)Trebuie să ne concentrăm pe imaginea noastră la fel de mult cât ne concentrăm pe a combate sau a răspunde Statului Islamic.

În opinia mea, războiul informativ referitor la Statul Islamic este la fel de important – dacă nu cumva mai important – decât orice război fizic împotriva grupării. Partea informativă legată de ceea ce se întâmplă și de politicile din regiune alimentează succesele sau insuccesele Statului Islamic și poate determina oamenii să adere sau să iasă din grupare.

R.D.