Care sunt minusurile și plusurile din programul de guvernare al lui Dacian Cioloș. Cabinetul va primi marți votul de încredere

Susținerea luptei anticorupție, independența justiției și o amplă reformă a sistemului electoral, toate acestea sunt priorități ale noului guvern Cioloș

Pe de altă parte, programul său de guvernare omite referiri concrete despre pensii, salarii, taxe sau autostrăzi.

Cei 22 de miniștri ai cabinetului Dacian Cioloș vor veni marți dimineață pentru a primi votul de încredere din partea Senatului și Camerei Deputaților. Toți miniștrii propuși au trecut fără emoții de comisiile din Parlament, singura formațiune care s-a abținut și a spus că nici nu va vota cabinetul în plen, este ALDE (care are 37 de parlamentari). În afara lui Vasile Dîncu, propus pentru ministerul Dezvoltării, toți membrii cabinetului propus de Dacian Cioloș au fost audiați luni după-amiază. Dîncu a fost prezent la Parlament, la debutul audierilor, dar a avut o problemă de sănătate și a ajuns la spital, pentru analize, urmând să fie audiat în comisii marți dimineață.

Parlamentarii vor vota marți și planul de guvernare, un fel de “schiță” (n.r. care are 13 pagini), cum i-a spus Cioloș, care a motivat că nu a avut timp suficient pentru a redacta un program mai amplu de guvernare.

Programul se deschide printr-o referire la incendiul din Colectiv:

Societatea romaneasca a fost martora unei tragedii fara precedent in istoria ei recenta. Mai mult de 50 de vieti au fost pierdute ca urmare a unor carente de integritate in modul in care administratia din Romania isi serveste cetatenii. Ceea ce isi asuma acest Guvern e un set de masuri concrete, limitate ca numar dar cu impact si relevanta sistemica, pentru care intentioneaza sa dea seama la final de mandat fata de fortele politice si fata de societate.

Principala sarcină pe care și-o propune guvernul Cioloș este organizarea alegerilor din 2016, urmată de schimbarea metodelor de lucru ale administrației, consolidarea economiei, prioritizarea infrastructurii și mai multă implicare în UE.

Printre cele mai importante măsuri propuse sunt:

– revizuirea sistemului de imunități în instituțiile publice
– alegeri în 2 tururi pentru primari și șefii de consilii județene
– eliminarea pragului electoral pentru consiliile locale
– reducerea numărului de semnături necesare pentru candidaturile independente
comasarea alegerilor prezidențiale, parlamentare, europarlamentare și locale, care să aibă loc simultan odată la 5 ani
– cetățenii să poată formula mai ușor inițiative legislative
– digitalizarea listelor electorale, informatizarea procesului electoral
– renegocierea MTO
– plan de investiții pe 10 ani care să fie aprobat de toate partidele
– sistem de management al performanței în administrația publică, salarii în funcție de performanță
– o nouă lege a sănătății

NICIUN COMENTARIU