Biologii marini avertizează: Noii „locatari” ai Mării Negre devorează populația de stridii

În ultimii ani, în Marea Neagră şi-au făcut apariţia mai multe specii exotice de animale provenite din fauna marină a Orientului îndepărtat sau Oceanului Atlantic. Noii „locatari” au călătorit în apele de balast ale navelor și deja au început să facă necazuri. Un exemplu este Rapana, care a epuizat în totalitate populaţia de stridii şi a trecut la midii.

Melcul călător în… pontă

Creaturile au călătorit în apele de balast ale navelor, prin circuitul general al apelor maritime sau chiar au fost introduse în mod voit, pentru diverse raţiuni economice. Răzvan Popescu, reprezentant al Oceanic Club Constanţa, spune că dintre acestea, cele mai cunoscute sunt: Rapana venosa, Mya arenaria, Mneopsis leidy (medusa n.r.) şi Beroe ovata. Unele provin din Marea Japoniei, altele din Atlanticul de Nord, Oceanul Indian sau Marea Chinei de Sud. „Practic, acestea pot veni de oriunde şi se pot instala în Marea Neagră, dacă suportă variaţiile mari de salinitate, explică biologul marin. Migraţia s-a produs de când lumea, având în vedere că Oceanul Planetar este continuu, însă viteza cu care acestea <<călătoresc>>, în zilele noastre, ajutate de om, e imensă. Atunci când răspândirea este facilitată, se pot produce dezechilibre grave. În ultimii 50–60 de ani invazia a crescut odată cu intensificarea traficului naval. Dacă Mya Arenaria, scoica aceea mare, albă, întâlnită pe plajele nisipoase, a fost introdusă în anii `60 de specialiştii din fosta URSS pentru a oferi o sursă de hrană suplimentară sturionilor, nu acelaşi lucru se poate spune despre Rapana Venosa sau Rapana thomasiana. Acest melc, cel mai mare din Marea Neagră, care se găseşte de obicei pe tarabele artizanilor, provine din Marea Japoniei şi a călătorit sub formă de pontă (numărul total de icre sau ouă depuse de o specie) în chila navelor venite din Orientul îndepăratat, în anii   `50. Menopsis şi Beroe s-au cuibărit în apele de balast provenite din Atlanticul de Nord. Odată cu descărcarea apelor în porturi, au apărut în mare şi aceste vietăţi.

Mnemiopsis Leidy.

Avantajul unei specii nou venite este că în prima etapă nu are prădători naturali, astfel că populaţia se dezvoltă exponenţial şi nu decade decât odată cu sursa de hrană, asta dacă nu îşi îmbunătăţeşte pe parcurs „meniul”. Un exemplu este Rapana, care a epuizat în totalitate populaţia de stridii şi a trecut la midii. Unele specii sunt benefice, cum ar fi Myra arenaria, care este o bogată sursă de hrană pentru calcani şi sturioni. În schimb, Mnemiopsis leidy este una dintre cauzele pentru care în ultimele două decenii mulţi pescari din Marea Neagră au ajuns în pragul colapsului. Dincolo de asta, meduzele pot crea disconfort turiştilor de pe litoral. Nu este exclus ca în viitor să apară specii periculoase pentru om. Faţă de această situaţie, Administraţia Porturilor Maritime Constanţa a luat măsura de a aplica tratamente speciale apelor de balast ale navelor, însă nu se ştie dacă şi celelalte ţări riverane Mării Negre practică acest lucru. În prezent, Oceanic Club monitorizează efectele pe care le au schimbările climatice asupra biodiversităţii marine de la coasta românească, dar şi apariţia invadatorilor exotici în această regiune. Mnemiopsis și Beroe au venit prin intermediul apelor de balast din Atlanticul de Nord în anii 80 și respectiv 90. Apele de balast reprezintă ape din mare, încarcate de o navă în tancuri speciale, pentru a se menține pe linia de plutire în condițiile unei încărcături cu densitate mică. Aceste ape sunt descărcate ulterior în portul de destinație, când nava respectivă va trebui să încarce o altă marfă cu densitate superioară.

Dana Fodor Mateescu

Foto: Oceanic Club

 

NICIUN COMENTARIU