Binomul Kovesi – Mirică. De ce o protejează șefa DNA pe procuroarea care a făcut publice date clasificate

Structura specială de investigare a magistraților funcționează în cadrul Direcției Naționale Anticorupție (DNA), în subordinea procuroarei Florentina Mirică, cercetată disciplinar de aproape doi ani – după ce a făcut publice informații clasificate din dosare și în cazul căreia Secția pentru procurori a CSM, unde s-a prezentat de fiecare dată însoțită de protectoarea sa, Laura Codruța Kovesi – evită să se pronunțe. Prin această structură, Kovesi controlează penal absolut toţi magistraţii din România. Acesta este motivul pentru care atât DNA, cât și Parchetul General se opun propunerii ministrului justiției Tudorel Toader de a înființa o “Direcţie specializată, în cadrul Ministerului Public, pentru efectuarea urmăririi penale în cazul infracţiunilor săvârşite de către magistraţi”, arată o analiză publicată de “Cotidianul”

“Crearea unei direcţii specializate pentru cercetarea magistraţilor nu a fost justificată de apariţia unei situaţii obiective ce ar necesită o schimbare de politică penală şi nici nu a fost discutată în cadrul sistemului judiciar; o asemenea modificare ar restrânge aria de competenţă a DNA, în sensul că procurorii DNA nu vor mai putea investiga fapte de corupţie săvârşite de magistraţi“, a spus DNA într-un comunicat emis în data de 24 august 2017. De asemenea, procurorul general Augustin Lazăr a “tras un semnal de alarmă” în legătură cu “crearea unei direcţii specializate pentru cercetarea magistraţilor (sugerând că problema corupţiei se află în corpul magistraţilor şi nu în exterior, fiind singura categorie profesională din România pentru care ar urmă să se creeze o asemenea structură)“, a scris Ministerul Public pe Facebook în data de 23 august 2017.

Potrivit jurnaliștilor de la “Cotidianul”, DNA vorbeşte despre o “politică penală” privind investigarea magistraţilor, care însă nu există în sensul să fi fost aprobată de plenul CSM sau alt for superior din stat ori justiţie. Realitatea este că structura specializată de parchet care să urmărească magistraţi – cu precădere judecători -, faţă de existenţa căreia se opun Augustin Lazăr şi Laura Codruţa Kovesi, DEJA EXISTĂ şi a fost creată de către Laura Codruţa Kovesi în cadrul DNA de la începutul anului 2014.

Structura poartă numele de “Serviciul de combatere a corupţiei în justiţie“, a fost înfiinţată prin Ordinul nr. 10 din 31 ianuarie 2014 şi condusă, prin delegare, de către procuroarea Florentina Mirică, procuroare care este cercetată disciplinar de CSM, la sesizarea Inspecţiei Judiciare, de aproximativ 2 ani! Da, sesizarea iniţială a fost formulată de conducerea „doi şi-un sfert” la începutul anului 2016, pentru gestionarea defectuoasă a informaţiilor clasificate în dosarul „Limuzina”, în care este cercetat şi Gabriel Oprea. Cu toate acestea, CSM tergiversează în continuare tragerea la răspundere a procuroarei Mirică, probabil de frica altor dosare care vizează magistraţii din Secţia de procurori a CSM. Următoarea şedinţa de judecată a lui Florentina Mirică este stabilită pentru data de 18.04.2018! (vezi: https://www.csm1909.ro).

După cum se vede, secţia de procurori a CSM atât va lungi această “cercetare disciplinară” până când fapta se va prescrie, se mai arată în analiza “Cotidianul”. 

Potrivit ordinii de zi a Secției pentru procurori în materie disciplinară a CSM, Florentina Mirică urma să fie audiată miercuri, pe 18 aprilie, de la ora 10.00, în legătură cu propunerea Inspecției Judiciare de sacționare a sa pentru încălcarea articolului 99, litera j), din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, care se referă la „nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter, precum şi a altor informaţii de aceeaşi natură de care a luat cunoştinţă în exercitarea funcţiei, cu excepţia celor de interes public, în condiţiile legii”.

În contextul în care DNA afirmă că se opune categoric creării unei structuri speciale în cadrul Parchetului General care să ancheteze magistraţi, e interesant de văzut traseul profesional al procuroarei Florentina Mirică, pentru a şti cine de fapt conduce anchetele împotriva magistraţilor.

Astfel, în anul 2006, Florentina Mirică era procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea, după cum rezultă dintr-un document publicat pe site-ul CSM.

Dintr-un document din 2008 rezultă că Florentina Mirică era în continuare procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea şi a candidat pentru a ocupă funcţia de prim-procuror.

Dintr-un tabel “privind rezultatele candidaţilor procurori în urmă susţinerii proiectului privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care candidează”, examen organizat în perioada 24 septembrie – 16 decembrie 2008, rezultă că procuroarea Florentina Mirică a obţinut nota 8,07.

Într-un document care listează toţi procurorii din raza parchetelor Curţii de Apel Bucureşti la data de 1 iulie 2009, Florentina Mirică apare că fiind procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea.

La data de 1 februarie 2010, Florentina Mirică apare ca fiind tot procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea.

Pe data de 9 mai 2010 s-a organizat concurs de promovare la parchetele superioare, la care a participat şi Florentina Mirică, care a candidat pentru funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

Totuşi, aşa cum rezultă din documentele pe care le-am verificat, la data respectivă Florentina Mirică fusese DELEGATĂ deja să lucreze la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

Conform Hotărârii CSM 459/2010, Florentina Mirică a obţinut nota 8,15 la acest concurs. Într-un document care listează procurorii din DNA la data de 1 ianuarie 2011, apare pentru prima dată că şi Florentina Mirică e printre ei.
Aşadar, un procuror care a funcţionat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea, la circa 6 luni după ce e promovată “efectiv” la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti ajunge direct în DNA, care e parchet special cu rang de Înalta Curte.

Conform ordinii de zi a plenului din data de 10 decembrie 2013 rezultă că Florentina Mirică a fost promovată “pe loc” la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

Abia din acest moment se poate spune că procuroarea Florentina Mirică are rang de curte de apel. Totuşi, aceasta activând în DNA deja din 2011, era efectiv pe o poziţie de procuror de Înalta Curte.

Pe ordinea de zi a secţiei de procurori din cadrul CSM, din data de 12 noiembrie 2014, apare că se ia în discuţie cererea de numire a Florentinei Mirică în funcţia de procuror-şef al “Serviciului de combatere a corupţiei în justiţie” din cadrul Secţiei de combatere a corupţiei.

Pe data de 12 noiembrie 2014, prin Hotărârea 647/2014, secţia de procurori din CSM a numit-o pe Florentina Mirică “în funcţia de procuror şef al Serviciului de combatere a corupţiei în justiţie” pentru o perioadă de 3 ani.

De la înfiinţarea acestui serviciu, în ianuarie 2014, Florentina Mirică era şefa acestui serviciu prin delegare.
Aşadar, un procuror cu rang de curte de apel a ajuns acum să coordoneze anchetele inclusiv împotriva judecătorilor de la Înalta Curte.

În martie 2015, Florentina Mirică a reuşit să fie admisă “pe loc” la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după cum rezultă dintr-un document de pe site-ul CSM.

Pe 6 octombrie 2015, Florentina Mirică a făcut cerere să-şi valorifice promovarea pe loc la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aşa cum rezultă din ordinea de zi a plenului CSM din acea zi, însă plenul CSM, prin Hotărârea 988/2015, i-a RESPINS Florentinei Mirică cererea de promovare la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe motiv că media i-a fost prea mică.

Perioada mandatului a expirat în noiembrie 2017, dar Kovesi a desemnat-o în continuare pe Mirică, fără să se organizeze un concurs pentru acest post. 

Printre alte măsuri întreprinse în realizarea acestor priorităţilor manageriale ale lui Mirică, cum ar fi “corupţia din sistemul de justiţie“, DNA a realizat “acţiuni comune cu parteneri instituţionali“. Printre aceşti parteneri instituţionali a fost şi SRI. Anchetele au fost făcute cu “fermitate” şi “au fost iniţiate şi finalizate anchete complexe, cu rezonanţă în rândul opiniei publice“, spunea Kovesi acum câţiva ani.

Doar că situaţia nu stă chiar aşa: celebrul caz „Bîrsan” al judecătorilor de la ÎCCJ, finalizat în prima instanţă cu achitări pe bandă rulantă, este doar vârful aisbergului. Să nu uităm de dosarul ministrului Tobă, care se poate transforma într-un veritabil bumerang pentru Florentina Mirică, datorită faptului că a reuşit performanţa, ce-i drept sprijinită de şefa sa Codruţa Kovesi, să-l inducă în eroare chiar pe preşedintele Klaus Iohannis, prin cererea de încuviinţare a punerii în mişcare a acţiunii penale faţă de fostul ministru de Interne. Spunem asta întrucât Tobă a fost demis de premierul Cioloş în baza unei acuzaţii fabricate a DNA, respectiv refuzul de a declasifica o hotărâre CSAT, activitate ce este strict atributul preşedintelui, aşa cum ne-a explicat chiar domnia sa în recentul scandal al protocolului SRI-PICCJ. Cu alte cuvinte, Tobă nu a făcut nimic altceva decât să transmită DNA punctul de vedere al Administraţiei Prezidenţiale, respectiv refuzul declasificării. Cu toate acestea, datorită presiunilor exercitate de Kovesi, preşedintele Iohannis a fost indus în eroare şi a încuviinţat cererea DNA de urmărire a lui Tobă, mai relatează “Cotidianul”. 

Deşi a fost început în mare tam-tam, dosarul stă pe loc de mai bine de doi ani, fiind formulată la 12.03.2018 o contestaţie de tergiversare la ÎCCJ, înregistrată sub nr. 687/1/2018 (vezi: http://www.scj.ro), de către fostul şef al DIPI, Rareş Văduva. Cerearea a fost analizată în 30.03.2018, însă judecătorii ICCJ au constatat că procuroarea DNA Florentina Mirică nici măcar nu a transmis dosarul spre analiză, conform prevederilor legale.

Dosarul este unul controversat, plecat de la câţiva foşti ofiţeri DIPI, denunţători în cauză, apropiaţi de fostul premier Cioloş, potrivit “Cotidianul”. Conform aceleiași analize, probabil că acesta a şi fost resortul demersului DNA, respectiv intenţia de a prelua ostil conducerea DIPI la nivelul anului 2016 (anul în care CCR a emis celebra decizie 51, prin care serviciile secrete nu mai puteau realiza interceptări în dosarele penale, iar DNA încă nu îşi consolidase suficient serviciul tehnic). Amuzant este că la începutul anului 2017, în cadrul emisiunii Sinteza Zilei din 15.01.2017, s-au prezentat în platourile televiziunii doi martori protejaţi (Botila Cosmin şi Lupu Bogdan), care şi-au deconspirat adevărată identitate în cadrul emisiunii, ba chiar mai mult, s-au lăudat cu relaţiile lor de la nivelul lui Cioloş, afişând o serie de SMS-uri pe care aceştia şi le transmiteau cu fostul premier. Probabil că aceştia urmau să preia controlul DIPI la acel moment, urmând a pune la dispoziţia lui Kovesi întregul serviciu secret.

Aşa cum a fost şi în cazul „Cosma” de la DNA Ploieşti, când în cadrul dosarului au fost administrate ilegal declaraţii de martor, de martor cu identitate protejată, dar şi de suspect, toate de la aceeaşi persoană, aşa este şi în cazul dosarului Tobă, unde foştii ofiţeri DIPI au dat declaraţii având calitate atât de martor, cât şi de martor cu identitate protejată. În schimb, DNA nu a mai reacţionat că în cazul Vlad Cosma, respectiv nu a anulat calitatea de martori protejaţi a celor doi ofiţeri care s-au prezentat în emisiune şi s-au deconspirat, deşi credem că aceste aspecte pot fi chiar elemente ale săvârşirii unei infracţiuni. Probabil că inacţiunea DNA este bazată pe faptul că unul dintre aceştia, respectiv BOTILA COSMIN, a fost deconspirat chiar de către procuroarea Florentina Mirică în dosarul „Limuzina”. Procuroarea DNA Florentina Mirică a făcut o gafă monumentală în Rechizitoriul Oprea – DIPI. A deconspirat numele denunţătorului sub acoperire. Turnătorul din DIPI, căruia i s-a acordat statut de martor sub acoperire, a fost demascat la filele 9 şi 58 din Rechizitoriu, că fiind ofiţerul COSMIN BOTILA, şeful structurii de control din DIPI (vezi https://www.luju.ro). Inspecţia Judiciară nu s-a autosesizat pentru acest aspect foarte grav!

Potrivit “Cotidianul”, există indicii conform cărora o serie de denunţători din cazul DIPI au fost angajaţi în cadrul DNA, după desfiinţarea serviciului secret, adică o şpagă mascată, prin salarii imense, pentru un interes al Florentinei Mirică. Aceste lucruri s-au aflat din spusele respectivilor, care nu s-au ascuns să-şi etaleze „bravele lor realizări profesionale” pe la toate colţurile.

NICIUN COMENTARIU