Bilanț de etapă pentru fondurile UE 2014-2020: 278 mld. € au intrat deja în economia reală a Europei

 

Un raport publicat miercuri de Comisia Europeană arată că 278 de miliarde € au intrat deja în economia reală a Europei, prin intermediul fondurilor structurale și de investiții europene. Documentul evidențiază realizările celor cinci fonduri ale UE de la începutul perioadei de finanțare, în condițiile în care punerea în aplicare a programelor din perioada 2014-2020 a atins în prezent viteza de croazieră.

Până în octombrie 2017, aproape jumătate din bugetul pentru perioada 2014-2020 al fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI) era angajat pentru proiecte concrete. Până la sfârșitul anului 2016, aproape 793.500 de întreprinderi au primit sprijin din partea fondurilor, ceea ce a condus la crearea de aproximativ 154.000 de noi locuri de muncă.

De asemenea, 7,8 milioane de persoane au beneficiat deja de asistență pentru a-și găsi un loc de muncă sau pentru a-și dezvolta competențele și a fost îmbunătățită biodiversitatea a 23,5 milioane de hectare de terenuri agricole. În total, până la sfârșitul anului 2016 fuseseră selectate 2 milioane de proiecte finanțate de UE, adică cu 1 milion mai multe decât în anul precedent.

„Numărul de proiecte finanțate de UE s-a dublat în doar un an, ceea ce arată că am atins acum viteza de croazieră în ceea ce privește implementarea. Fondurile structurale și de investiții europene funcționează la randament maxim și vor impulsiona proiectul european în următorul deceniu”, a declarat Corina Crețu, Comisarul pentru politica regională.

Pe lângă proiectele din sectorul digital, al incluziunii sociale și al mediului care sunt lansate acum datorită finanțării UE, raportul arată că noutățile introduse în perioada de finanțare 2014-2020 au adus beneficii considerabile.

În martie 2017, o primă evaluare a noilor condiții prealabile pentru succesul investițiilor („condiționalitățile ex ante”) a arătat că acestea s-au dovedit a fi stimulente puternice pentru reforme într-o gamă largă de sectoare: respectarea normelor privind eficiența energetică sau achizițiile publice, planificarea investițiilor pentru inovare, transporturile sau tehnologiile digitale.

Pentru perioada de finanțare post-2020, se are în vedere consolidarea în continuare a legăturii dintre fondurile UE și sprijinul acordat reformelor structurale în statele membre.

Raportul menționează că statele membre utilizează tot mai mult posibilitățile de simplificare oferite în cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020, și anume procedurile online legate de gestionarea fondurilor („e-coeziune”), procedurile simplificate pentru prezentarea de cereri din partea întreprinderilor („ghișeele unice”) și modalitățile simplificate pentru beneficiari de a solicita rambursări din partea UE.

 

Instrumentele financiare ale fondurilor ESI sprijină în prezent peste 76.000 de întreprinderi. Proiectele de sprijinire a IMM-urilor selectate până în prezent în cadrul Fondului european de dezvoltare regională (FEDR) reprezintă finanțări private mobilizate în valoare de 11,5 miliarde euro, față de un obiectiv de 42 de miliarde euro.

Conform unei raportări din urmă cu o săptămână, România a cheltuit doar 1,1% din banii europeni alocați programării 2014-2020, reprezentând 400,4 milioane euro, în condițiile în care state precum Bulgaria și Polonia au avut 7,5%, respectiv 6,5%.

Cea mai mare parte a sumei cheltuite a fost prin Fondul European de Dezvoltare Regională, respectiv 241,9 milioane euro. Țările care au cheltuit mai puțin decât România din fondurile structurale și de investiții sunt Austria, cu 0,3%, și Irlanda, cu 0,9%. Conform datelor Comisiei Europene, pe primul loc ca procent de cheltuieli din suma totală alocată se află Portugalia — cu 10,9%, Lituania — cu 9,1% și Estonia — cu 8,4%.

V.B.

NICIUN COMENTARIU