Avizarea viitorului şef al DNA marcată de un scandal. Irimie, suspectat de trafic de influență UPDATE

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) analizează, joi, candidaţii propuşi de ministrul justiţiei, Mona Pivniceru, pentru funcţiile de procuror general al României şi de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Procurorii nominalizaţi pentru cele două funcţii sunt Tiberiu Niţu, respectiv Ioan Irimie.

Şedinţa de astăzi se anunţă foarte tensionată, mai ales că au apărut informaţii de ultimă oră legate de procurorul clujean Ioan Irimie. Potrivit unor surse, acesta este subiectul unor dezvăluiri atât de grave încât nominalizarea sa pentru funcţia de şef al DNA va fi total compromisă, punându-i pe membrii CSM în situaţia de a nu da aviz favorabil nominalizării făcute de Mona Pivniceru.

Audierea lui Ioan Irimie este programată să înceapă la ora 10, iar cea a lui Tiberiu Niţu, la ora 13.

UPDATE 12.05 Audierea lui Ioan Irimie s-a încheiat, fiind marcată de gafe ale acestuia, dar și de întrebări și răspunsuri care lasă loc de suspiciuni.

Astfel, în timpul interviului, vicepreședintele CSM, Oana Schmidt Hăineală, l-a întrebat pe candidatul la șefia DNA dacă, din postura de procuror șef, a intervenit vreodată în favoarea unei rude sau a unui apropiat. Deși Ioan Irimie a negat o asemenea intervenție, întrebarea Oanei Hăineală nu a fost întâmplătoare. Potrivit unor surse din CSM, asupra lui Ioan Irimie planează suspiciunea că ar fi intervenit pe lângă decanul unui barou din țară pentrtu a-și ajuta fiul la intrarea în avocatură.

În plus, din discursul susținut de Irimie în fața membrilor Secției pentru procurori a CSM nu au lipsit gafele. Mai exact, după ce și-a prezentat proiectul de management – prezentare pentru care a avut la dispoziție 30 de minute – Ioan Irimie a fost întrebat de Oana Schmidt Hăineală prin ce mecanism este monitorizată România în domeniul Justiţiei.

Irimie a răspuns că România este monitorizată de Consiliul Europei prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), moment în care a fost corectat de ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, care i-a spus că este vorba de fapt de Comisia Europeană.

Oana Schmidt Hăineală a întrerupt-o pe Mona Pivniceru, avertizând că dacă mai intervine va fi nevoită să întrerupă şedinţa.

Irimie a fost întrebat apoi ce va face atunci când un procuror va fi atacat în presă sau se vor face referiri la un dosar penal instrumentat de DNA, el răspunzând că poate să dea un comunicat de presă în care să explice motivele pentru care un dosar a fost trimis în instanţă şi poate să sesizeze CSM, pentru apărarea reputaţiei procurorului de caz.

Vicepreședintele CSM i-a atras însă atenţia că cererea de apărare a reputaţiei trebuie adresată de procurorul respectiv, şi nu de conducătorul unităţii de parchet.

La un moment dat, Ioan Irimie s-a referit şi la modul în care ar trebui stimulaţi financiar procurorii care îşi fac bine treaba: “E foarte bine când îi dai la om şi se bucură şi e foarte rău când îi iei la om din drepturi”.

El a continuat arătând că nu vrea să diminueze competenţele DNA şi că s-a înscris în cursa pentru șefia acestei direcții “din dragoste pentru sistemul nostru judiciar”.

În prezentarea parcursului său profesional, Ioan Irimie a făcut referiri şi la faptul că a instrumentat dosarul fostului deputat Gabriel Bivolaru, realizând urmărirea penală împreună cu Daniel Morar.

El a subliniat apoi că-şi doreşte întărirea statutului procurorului, propunând că acesta ar trebui să beneficieze de inamovibilitate, dar cu păstrarea competenţelor, afirmaţie care l-a determinat pe George Muscalu (membru CSM) să-l întrebe cum ar putea să fie reglementat acest lucru. Irimie nu a putut să dea însă explicaţii.

De asemenea, Ioan Irimie a afirmat că-şi propune să oprească scurgerea de informaţii din DNA, deoarece sunt afectate imaginea şi activitatea instituţiei, adăugând că nu îşi doreşte “telejustiţie”.

Nici Daniel Morar, fostul său șef, nu l-a iertat pe Irimie în timpul audierii.

“Eu am facut cererea de revocare, eu v-am delegat, am fost inconsecvent în ceea ce vă priveşte. Dar una e să fii şef la DNA, şi alta e să fii procuror în DNA”, a declarat Daniel Morar.

Întrebat apoi câte rechizitorii a făcut în ultimul an, Ioan Irimie a răspuns scurt: “Niciunul”.

Morar a completat că, din luna septembrie anul trecut, Irimie nu a făcut niciun rechizitoiu, iar după ce acesta a fost revocat de la conducerea DNA Cluj, numărul de rechizitorii a crescut. Mai mult, Daniel Morar a spus că, în trei ani, Irimie a făcut patru rechizitorii.

Morar a punctat aspecte din activitatea pofesională a lui Irimie după ce acesta nu a putut da date despre procentul de achitări în dosarele DNA, având în vedere că, în proiectul de management, candidatul a notat faptul că vrea ca numărul de casări să fie diminuat.

Deşi în raportul de activitate pe anul trecut al DNA este consemnat faptul că zece la sută din cauzele instrumentate de procurorii anticorupţie au primit soluţii de achitare, Ioan Irimie a afirmat că cifra este de 20 la sută.

Mai mult, Irimie nu putut lămuri aspecte legate de cauzele privind fraudarea bugetului UE sau care ar fi abordările pentru a soluţiona acest gen de dosare.

În acest context, Morar a indicat vulnerabilităţile DNA pe domenii privind fraudrea proiectelor europene sau pe achiziţii publice – prezentate de Ioan Irimie drept priorităţi ale sale.

Despre statistica prezentată de Ioan Irimie, Morar a spus că aceasta e bună ca banc. El a arătat că, în 2004, la DNA Cluj s-au făcut doar şase rechizitorii, iar în 2005 unul, acesta fiind şi motivul pentru care l-a revocat din funcţia de şef al serviciului teritorial pe Irimie. Daniel Morar a adăugat că în 2006, după plecarea lui Irimie, DNA Cluj a soluţionat 18 rechizitorii, iar anul următor 25.

Întrebat la modul ipotetic cum ar arăta activitatea celorlalte structuri ale DNA, dacă ar fi similară celei din 2005, de la Cluj, tot Morar a spus: “Zero barat”.

Cu toate acestea, ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, s-a declarat mulţumită de prestaţia lui Ioan Irimie în faţa Secţiei de procurori a CSM.

NICIUN COMENTARIU