Asociația Magistraților: Băsescu şi Ponta să revină asupra declaraţiilor de intenţie privind numirea procurorilor

Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) cere preşedintelui Traian Băsescu să revină asupra “declaraţiilor de intenţie” privind numirea şefilor Parchetului General şi Direcției Naționale Anticorupție (DNA), întrucât “orice implicare politică a justiţiei, fundamentată pe înţelegeri meschine”, va afecta România pe plan intern şi internaţional.

“AMR solicită preşedintelui României şi Primului Ministru revenirea asupra declaraţiilor de intenţie în ceea ce priveşte procedura de numire în funcţiile de conducere la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, întrucât orice implicare politică a justiţiei, fundamentată pe înţelegeri meschine, dincolo de orice închipuire, raportat şi la timpurile pe care avem pretenţia că le trăim, nu face decât să genereze, pe plan intern, un dezechilibru între puterile statului şi un blocaj instituţional, iar în plan internaţional va condamna – pentru totdeauna – România la o lipsă de respect şi de recunoaştere a sa ca stat de drept”, se arată într-un mesaj adresat de AMR, luni, şefului statului şi premierului și semnat de preşedintele interimar al asociaţiei, Dan Spânu.

În mesajul citat, AMR se declară îngrijorată şi în total dezacord faţă de “poziţiile adoptate în ultimele zile de puterea politică, prin implicarea într-o procedură de numire – netransparentă – pentru funcţiile de conducere din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţia Naţională Anticorupţie”.

“În acest context, propunerea ministrului justiţiei – cu avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii şi numirea realizată de Preşedintele României în aplicarea dispoziţiilor art. 54 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 republicată, coroborat cu art. 40 alin. 1 lit. h din Legea nr. 317/2004 republicată, nu poate să facă abstracţie de prevederile existente la nivel european şi internaţional privind statutul magistraţilor”, se mai precizează în mesajul AMR.

Asociaţia consideră că afirmaţiile aparţinând, pe de o parte, premierului, iar pe de altă parte, preşedintelui României, “lasă să se înţeleagă faptul că, pentru ocuparea acestor funcţii, nu va fi continuată procedura declanşată – absolut legal – la data de 17 septembrie 2012 de ministrul de justiţie din acel moment, şi nici nu va fi utilizat un alt proces, deschis şi transparent, prin care persoanele ce urmează a fi numite la conducerea Ministerului Public şi a DNA să fie alese dintr-un număr suficient de mare de candidaţi, de o înaltă calitate profesională – aşa cum s-a reţinut şi în Recomandările formulate de Comisia Europeană în ultimul Raport privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, din 30.01.2013”.

Discursul public conduce, în opinia AMR, la concluzia că, în ceea ce priveşte sistemul judiciar, pe segmentul amintit, urmează a se realiza un acord de compromis, ajungându-se la efectuarea unor nominalizări agreate politic, în absenţa oricăror criterii obiective care să se înscrie în spiritul legii, la adăpost de încercările de subordonare a justiţiei.

“Reamintim celorlalte două puteri în stat că principiul constituţional pe baza căruia justiţia stă alături de ele este acela al separaţiei şi nu al subordonării funcţionale, iar în ceea ce priveşte locul şi rolul pe care-l ocupă aceasta în cadrul statului de drept, el nu este – în niciun caz – cel de pe urmă. Astfel, <<Principiile fundamentale privind independenţa magistraturii>>, confirmate de Adunarea Generală a ONU, respectiv Principiul 4 pct. 13 statuează că: <<promovarea judecătorilor, acolo unde un astfel de sistem există, trebuie să se întemeieze pe factori obiectivi, respectiv competenţa profesională, integritatea şi experienţa lor>>. Carta Europeană privind statutul judecătorilor defineşte criteriile de promovare exclusiv ca fiind calităţile şi meritele constatate în exerciţiul funcţiei, apreciate prin mijloace de evaluare obiective, evaluare ce trebuie să constituie obiectul unei discuţii cu cei interesaţi.

AMR mai arată că, dat fiind că, în sistemul nostru de drept, noţiunea de magistrat are un sens larg, în cuprinsul acesteia fiind incluşi şi procurorii, exigenţele promovării pe criterii obiective privind competenţa profesională, integritatea şi evaluarea acestora trebuie să stea şi la baza numirii lor în funcţiile amintite, fiind exclusă – din acest considerent – orice încercare de asumare politică. Asociaţia menţionează, în acest sens, prevederile art. 15 din Statutul universal al judecătorilor, potrivit cărora, în ţările în care membri Ministerului Public sunt asimilaţi judecătorilor, prevederile Statutului le sunt aplicabile şi acestora, mutatis mutandis, ţinându-se cont de natura funcţiei lor.

“Mai mult decât atât, toate afirmaţiile sau propunerile şefului statului, ori ale Primului Ministru – aduse în spaţiu public – privind modul în care vor fi făcute numirile, insistenţa nominalizării unor anumite nume care nu au nicio confirmare valorică în interiorul sistemului, sunt de natură să declanşeze un blocaj de legitimitate a persoanelor ce vor fi desemnate în funcţiile de conducere, cu efecte juridice negative şi implicaţii majore asupra întregii societăţi. Justiţia nu poate exista în afara legii şi în absenţa încrederii cetăţenilor, iar maniera în care este evocată procedura de desemnare a celor care vor conduce parchetele nu numai că nu consolidează statul de drept, dar este în măsură chiar să-l compromită”, se mai arată în mesajul adresat lui Băsescu şi Ponta.

AMR mai avertizează că, “părăsind o formulă transparentă, agreată de toţi factorii implicaţi în reforma sistemului judiciar, în favoarea unei proceduri lipsită de obiectivitate, politicul nu face decât să intervină înaintea oricăror modificări legislative şi să recunoască cele reţinute în Hotărârea 1 din 22 mai 1998 pronunţată de CEDO în Cazul Vasilescu împotriva României (53/1997/837/1043), prin intermediul căreia România a fost condamnată pentru încălcarea art.6 alin.1 din Convenţie, întrucât procurorul nu poate fi asimilat niciodată noţiunii de tribunal, întrucât funcţionează pe baza principiului subordonării ierarhice, sub autoritatea ministrului justiţiei, motiv pentru care nu se poate bucura de plenitudine de jurisdicţie, precum independenţa faţă de executiv”.

AMR reaminteşte factorilor decizionali, prin acelaşi demers, că nu este posibil să ignore rolul major al puterii judecătoreşti în societate, dar şi faptul că ea nu poate exista, ca atare, dacă dimensiunea independenţei sale nu este una reală.

În opinia AMR, sunt de netolerat “părerile enunţate de şeful statului, potrivit cărora asociaţiile magistraţilor au acţionat în procedura de revocare a doi membri CSM conform unor interese străine statutului şi convingerii lor”. “Revocarea membrilor CSM a fost rezultatul voinţei judecătorilor şi nu al asociaţiilor profesionale ale acestora, ea desfăşurându-se în mod democratic, conform dispoziţiilor legale în vigoare, în baza cărora – după o evaluare a activităţii celor doi membri – s-a apreciat, prin vot liber exprimat, că membrii aleşi nu le mai reprezintă interesele. Orice alte scenarii prezentate nu reprezintă decât simple speculaţii, fără nici cel mai mic corespondent în realitate, iar aşa-zisele critici aduse de Preşedintele României unui proces garantat de lege au depăşit cu mult limita unei normale libertăţi de exprimare, indispensabilă democraţiei constituţionale”, afirmă AMR.

Pe 13 martie, preşedintele Traian Băsescu a declarat că i-ar mulţumi lui Dumnezeu ca Mona Pivniceru să fie numită la Curtea Constituțională, pentru că premierul şi-ar putea asuma, astfel, ca interimar la Justiţie, propuneri pentru funcţiile de şefi ai Parchetului General şi DNA. Întrebat despre situaţia din Parchete, Băsescu a răspuns: “Nu-i bună deloc. De aceea o şi vreau accelerată puţin. Voi discuta cu prim-ministrul zilele acestea să găsim o soluţie, pentru că unde e problema? Noi nu suntem în deficit numai cu numirea procurorului general, procurorului-şef DNA, nu avem niciun adjunct la Parchet, la DNA care să fie în mandate. Toţi sunt cu mandatele expirate. Şefii de secţii sunt toţi cu mandatele expirate în DNA şi DIICOT. Suntem într-o situaţie dificilă şi ne jucăm de-a concursurile pentru a nu ne asuma”.

Preşedintele PSD, Victor Ponta, a declarat, luni, la începutul şedinţei BPN al PSD că pe ordinea de zi nu figurează şi subiectul privind numirea procurorilor, el arătând că procurorii nu se pun nici la PSD, nici la PNL şi adăugând: “Dacă e, îi punem la Antena3”. “O să o dezamăgesc pe colega nostră de la Antena 3, dar nu vorbim la şedinţă despre procurori, că procurorii nu se pun nici la PSD, nici la PNL. Dacă e, îi punem la Antena 3, dar la PSD nu punem procurori şi nici la PNL şi deci nu avem subiectul ăsta pe ordinea de zi. Am văzut că era o îngrijorare mare şi am vrut să o lămuresc de acum”, a spus Ponta.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, duminică seară, la Antena3, că, în eventualitatea în care premierul Victor Ponta, din postura de ministru interimar al justiţiei, o va desemna pe Codruţa Kovesi la şefia DNA, el se va opune.

Antonescu a precizat, într-o emisiune la Antena 3, că PNL nu a cedat Ministerul Justiţiei lui Victor Ponta pentru 45 de zile, dar “nu e exclus să-l cedeze de tot”, însă premierul a dorit să asume interimatul “pentru soluţionarea problemei numirii procurorului general şi procurorului şef al DNA”. “În eventualitatea ca domnul Ponta să o desemneze pe doamna Kovesi în fruntea DNA, eu mă opun”, a mai declarat preşedintele PNL. El a precizat că această opinie i-a împărtăşit-o şi premierului Victor Ponta. “Nu sunt de acord, mă opun, consider că e o mare greşeală şi din punct de vedere al sistemului juridic, dar şi politic o eventuală numire a doamnei Kovesi”, a subliniat Crin Antonescu.

Liderul PNL a mai susţinut că nu doreşte ca în acest fel să influenţeze numirea procurorilor şefi şi nici nu a făcut vreo propunere de numire a cuiva.

Premierul Victor Ponta nu exclude varianta ca fostul procuror general Laura Codruţa Kovesi să fie numită la conducerea DNA, adăugând că nu va demisiona din postul de prim-ministru dacă această persoană, considerată “omul lui Băsescu”, va fi numită la DNA.

Raluca Dan

NICIUN COMENTARIU