Arestarea „Baronului drumurilor” din Caraș-Severin dă fiori VIP-urilor locale

Anchetarea de către DIICOT a afaceristului Valentin Armaşu din Caraş-Severin a stârnit serioase îngrijorări în rândul cercurilor de influenţă judeţene, formate din oameni politici, dar şi din mediul judiciar

Armasu Valentin

Prins că a încercat să influențeze declarațiile interlopului reșițean Dănuţ Mîndriloiu, care l-a turnat la DIICOT, baronul contractelor de reabilitare a drumurilor publice din Caraş-Severin, afaceristul Valentin Armaşu, a fost arestat preventiv. Cel puţin aşa a decis Tribunalul Bucureşti la finalul săptămânii trecute. Decizia finală o va lua Curtea de Apel Bucureşti săptămâna aceasta.  Armaşu este ginerele consulului onorific al Tunisiei în România, afaceristul timişorean Sevastian Armaşu şi apropiat al protipendadei din Caraş-Severin.

DIICOT Caraş-Severin l-a săltat încă de anul trecut pe Valentin Armaşu, dar şi pe alţi câţiva colaboratori apropiaţi. Aceştia sunt acuzaţi de constituirea unui grup infracţional organizat, evaziune fiscală, falsuri şi spălare de bani. Judecătorii de la Curtea de Apel Timişoara au decis însă, în ciuda gravităţii acuzaţiilor, că pot fi cercetaţi în stare de libertate.

Decizia ciudată de la Timişoara precum şi influenţa locală foarte puternică a lui Armaşu a determinat, probabil, conducerea DIICOT să preia dosarul, la începutul acestui an şi să îl repartizeze unui procuror de la Serviciul de Combatere a Criminalităţii Economico – Financiare de la centru.

Ancheta amănunțită a procurorilor DIICOT a stabilit că firmele lui Valentin Armaşu erau abonate la contractele de reabilitare a drumurilor judeţene, contracte scoase la licitaţie de Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri. Direcţia de Drumuri şi Poduri se află în subordinea Consiliului Judeţean Caraş-Severin, instituţie condusă de ani buni de baronul local Sorin Frunzăverde.

Totodată, Armaşu intrase în relaţii de afaceri şi cu interlopul reşiţean Dănuţ Mîndriloiu, cu care însă s-a certat din cauza banilor.

„Se pare că într-o perioadă, cei doi ajunseseră la un acord, să devină parteneri pe afacerea ridicării de maşini din Reşiţa, precum şi a unei afaceri cu gunoaie, dar Armaşu a vrut “să-l facă” pe Mîndriloiu. Acesta a aflat şi prin pilele pe care le avea în Consiliul Local Reşiţa, a blocat apariţia hotărârii de Consiliu Local care urma să fie dată pentru Armaşu”, au explicat surse judiciare pentru Sursa Zilei.

În contextul neînţelegelilor dintre cei doi, Mîndriloiu a dat la DIICOT mai multe declaraţii total nefavorabile lui Valentin Armaşu. După preluarea dosarului de la Caraş-Severin la structura  centrală, Armaşu începe să facă demersuri insistente pentru a-l convinge pe Mîndriloiu să-şi schimbe declaraţiile.

Soţia lui Mîndriloiu a declarat procurorilor DIICOT că s-a întâlnit cu Valentin Armaşu şi cu tatăl acestuia „pe un drum forestier situat în afara orașului Reșița, ocazie cu care inculpatul i-a spus să îi transmită soțului său să-și schimbe declarația dată la DIICOT Reșița, urmând ca ulterior să se întâlnească din nou si să-i spună dacă Mândriloiu Dănuț Florin este de acord”.

Şi Dănuţ Mîndriloiu a confirmat la  DIICOT  cele relatate de soția sa cu privire la propunerea transmisă de Armașu, în sensul achitării datoriei pe care inculpatul o are față de el, doar dacă își va schimba declarațiile date în fața procurorului și dacă îl va determina și pe Alin Hoţa – cercetat în dosar, să facă același lucru.

Prinşi într-un dosar al DNA Timişoara

Blatul pregătit de Armaşu a fost descoperit de ofiţerii de la DNA Timişoara care, potrivit referatului DIICOT de înlocuire a controlului judiciar cu arestul preventiv în cazul lui Armaşu, efectau interceptări în mediu ambiental într-un dosar aflat în lucru din 2013.  Surse judiciare  nu exclud varianta ca DNA Timişoara să investigheze relaţiile lui Valentin Armaşu cu factori de decizie judeţeni.

În ceea ce priveşte modul de operare, procurorii DIICOT au stabilit că activitatea infracţională desfășurată presupune înregistrarea în fals în evidenţele contabile a unor documente care atestă efectuarea unor acte comerciale fictive. În baza acestor documente false introduse în contabilitate se prejudiciază bugetul de stat prin două modalităţi. Pe de o parte acestea sunt folosite la restituirea ilegală de TVA, în cele mai multe situaţii nu prin primirea efectivă a unor sume de bani, ci prin compensarea TVA-ului de plătit cu cel de restituit. În a doua situaţie documentele sunt folosite pentru diminuarea profitului impozabil, atestând cheltuieli fictive.

Această activitate infracţională presupune derularea prin mai multe societăţi a unor activităţi comerciale (plăţi) fictive, sumele de bani rezultate fiind însuşite în interes personal. În urma acestor activităţi se prejudiciază semnificativ bugetul de stat, atât prin diminuarea fictivă a profiturilor firmei de bază a lui Armaşu, fapt ce implică scăderea impozitului pe profit, cât şi prin rambursările de TVA solicitate de această societate.

Drumurile de la  Caraş-Severin “reabilitate” cu ţiganii de la Strehaia

În cea mai mare parte a activităţii infracţionale gruparea a acţionat în contextul unor contracte vizând lucrări publice, ale căror costuri erau supraevaluate, iar diferenţa între costul real şi cel trecut în contract trebuia acoperită cu documente pentru a se obţine plata lucrării de la beneficiarul lucrării

Procurorii DIICOT

Cu privire la modul concret de acţiune, reţeaua condusă de Armaşu opera în felul următor. SC Camand Impex SRL  câştiga o licitaţie de reabilitare a unui drum public. După acest moment, lucrarea era subcontractată către SC Polmar Construct Serv  SRL, societate controlată de liderul grupării. În acest fel SC Camand se degrevează de orice viitor control sau alte riscuri ca urmare a utilizării documentelor care atestă activităţi comerciale nereale. În continuare, SC Polmar Construct Serv SRL, înregistrează în evidenţa contabilă facturi emise de societăţile fantomă, spre ex. SC Biofruct Magic SRL. Biofruct este controlată de Mihai Biriţă – anchetat şi el în dosar, din Strehaia, şi este una din nenumăratele firme din Strehaia folosite pentru a emite facturi fantomă. În baza acestor facturi, SC Polmar  virează contravaloarea acestora în conturile bancare ale societăţilor fantomă, de unde sunt ridicaţi în numerar de persoane împuternicite de societăţile fantomă, iar după reţinerea comisionului, suma este restituită liderului grupării sau unor persoane desemnate de acesta.

În ceea ce priveşte modul concret de organizare a grupului infracţional, se reţine existenţa a trei paliere, respectiv, palierul de conducere şi decizional, palierul intermediar format din persoane care acţionau în calitate de reprezentanţi ai unor societăţi comerciale interpuse pentru a se pierde urma activităţii infracţionale, şi palierul societăţilor comerciale fantomă, care fără a avea nici o activitate comercială, emiteau documente false folosite ulterior în modul arătat mai sus.

Cristi Ciupercă

NICIUN COMENTARIU