Originar din Asia occidentală şi nord-estul Africii, anasonul se cultivă îndeosebi pentru uleiul eteric şi substanţele grase extrase din seminţe. Considerată plantă medicinală, anasonul este o excelentă sursă de fier, vitamina C, calciu, magneziu, fosfor, potasiu şi zinc.
Anasonul se foloseşte la tratarea unor afecţiuni digestive şi respiratorii, tratează afecţiuni ale căilor urinare, are efect laxativ şi diuretic, stimulează funcţiile pancreatice, este antiseptic şi carminativ, este expectorant în bronşită, calmează durerile abdominale, combate viermii intestinali, calmează colicile intestinale şi gastrice şi stimulează lactaţia.
Anasonul stimulează secreţia salivară, gastrică, intestinală şi pancreatică, acţionează asupra sistemului nervos central, stimulând centrii respirator şi circulator. Este tonic digestiv, antispastic, diuretic, aperitiv, vermifug, emenagog, estrogenic, antiseptic, carminativ, eupeptic şi acţionează asupra lobului anterior al hipofizei.
Se utilizează ca adjuvant în: colici intestinale, balonare, colici abdominale, anorexie, insuficienţă pancreatică, indigestii, creşterea secreţiei de lapte, dismenoree, dureri menstruale, bronşite, tuse spastică, astm, gripă, astenie, vomă psihogenă, viermi intestinali.
În aromoterapie şi fitoterapie, uleiurile volatile reprezintă cel mai rapid mod de a trata dezechilibre infecţioase, hormonale, psihice şi boli cauzate de stres sau mod de viaţă haotic. Acestea sunt rapide, puternice, bine asimilate de organism şi nu necesită administrare în doze mari, se răspândesc în întregul aparat digestiv şi căile respiratorii, sunt uşor de administrat şi manipulat.
R.M.