Afaceri cu monumentele Constanţei! Edificiul Roman cu Mozaic, închis înainte să devină bar cu piscină

    Edificiul Roman Mozaic

    Cel mai vechi și vast mozaic roman, o adevărate minune antică, descoperit la Constanța în anii ’60, a fost închis, în condiţiile în care există un proiect aprobat pentru transformarea lui într-un Complex multicultural cu bar şi piscină. Directorul Muzeului de Istoriei Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC), Gabriel Gheorghe Custurea, a decis să închidă Edificiul Roman cu Mozaic, acum în paragină, de teamă că turiștilor le pot cădea în cap, oricând, geamurile sparte şi tâmplăria distrusă.

    Directorul Custurea susţine că singurul proiect de reabilitare de până acum a Edificiului cu mozaic este unul privat, dar a fost blocat şi acela din lipsă de fonduri. Sursa Zilei vă arată însă unde s-au scurs în mod ilegal sumele pe care Muzeul le putea direcţiona către turismul cultural din vechea cetate a Tomisului, dar a refuzat să facă acest lucru lăsând loc unei firme trimisă cu dedicaţie de Direcţia de Cultură a Consiliului Judeţean Constanţa.

    Muzeul de Istorie a refuzat, în 2010, să câştige 7,8 milioane de lei din supravegherea arheologică a şantierului Autostrăzii Medgidia-Constanţa şi Centurii Constanţa, în favoarea unei librării de apartament, care avea ca angajat un arheolog debutant, dar recomandată de şeful Direcţiei Cultură, Patromoniu şi Monumente din Consiliul Judeţean Constanţa, Virgil Lungu. Mai mult, deși era singura autoritate avizată şi recomandată prin Hotărâre de Guvern să facă acest lucru, Muzeul de Istorie a subcontractat ilegal lucrarea pentru 1,4 milioane de lei, deşi iniţial susţinuse că nu are nici uneltele, nici oamenii necesari pentru o lucrare de asemenea amploare. Firma care a căpuşat contractul Muzeului se numeşte Deprom SRL şi a închiriat apoi uneltele şi mâna de lucru de la Penitenciarul Poarta Albă. Societatea îi aparţine lui Eugen Coja, pseudoistoric, în acelaşi timp şi preşedinte al Fundaţiei „Orizonturi Culturale”. Această fundație derulează mai multe proiecte pe fonduri europene şi îi premiază des pe arheologii şefi de la Constanţa, inclusiv cu plata studiilor doctorale pentru fiii lor şi călătorii în China.

    Proiectul Labyrinthum, agăţat în cui  

    piscina labirint

    Singurul proiect aprobat de Ministerul Culturii pentru reabilitarea monumentului lăsat în paragină timp de 25 de ani prevede transformarea Edificiului Roman cu Mozaic într-un spaţiu multicultural, cu piscină şi baruri pe mai multe niveluri.

    Proiectul de restaurare şi amenajare a Edificiului Roman cu Mozaic a fost elaborat în 2010 şi s-a blocat, din lipsă de fonduri, susţine directorul de acum al Muzeului. Tot el confirmă însă că acesta „venise la pachet de la Consiliul Judeţean” şi ar fi trebuit să se afle acum în al treilea an de funcţiune, fiind programat să se închidă în 2015 cu demararea lucrărilor de reconstrucţie. Iniţiatoare este o companie de publicitate din Constanţa – Groove Hour SRL – înfiinţată în 2005 de mai mulţi oameni de afaceri conectați în fieful lui Radu Mazăre, şi care plănuia să strângă bani inclusiv din comercializarea unor produse dedicate conceptului „Labyrinthum”. În proiect erau implicaţi mari producători din Dobrogea (de pâine, vin, miere, cosmetice) şi care urmau să doneze un procent din vânzare către Muzeu, în scopul reamenajării.

    Agenţia de publicitate a fost înfiinţată de Dan Frigioiu, Mihai Girip, Eugen-Gigi Duţă, Constantin Frunză, Vasile-Daniel Cuzic (soţul creatoarei de modă Marcela Cuzic care-l îmbracă excentric pe Radu Mazăre) şi Denis Iordache, însă toţi asociaţii au renunţat în 2007 la acţiuni în favoarea lui Dan Frigioiu. Acum, SC Groove Hour SRL îi are ca asociaţi pe Dan Frigioiu și Gabriela Lazia, verişoara milionarului afacerist Lucian Lazia, care a intrat în firmă abia în 2008. Este aceeaşi perioadă în care Dan Frigioiu îşi acuza de evaziune şi spălare de bani asociaţii de la firma Ami Com SRL (deţinătoarea Irish Pub-ului ridicat chiar în apropierea unui alt vestigiu abandonat de autorităţile constănţene – mormântul hipogeu „cu banchet” de pe faleza Mircea cel Bătrân). Printre cei vizaţi de acuzaţii se număra chiar şi şeful de atunci al Direcţiei de Crimă Organizată, Aurelian Pavel, a cărui soţie de la acea dată administra afacerea. Legat de familia Lazia este şi numele fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, PD-L-istul Stelian Duţu, naşul juniorului Lazia. Groove Hour a susţinut mai multe proiecte culturale la Constanţa, dar a dezvoltat şi programele de hărţi turistice I-Tour, cele mai importante însă provin din guvernarea PDL.

    Cu planşele randate, avizate şi executate în 3 D de studenţii Universităţii Ovidius, Groove Hour a abandonat cursa pentru reabilitarea Edificiului cu Mozaic după ce iniţiatorul proiectului, Dan Frigioiu, a părăsit Constanţa mutându-se, acum un an, în Suedia.

    Conducerea Muzeului a căpuşat banii instituţiei

    Gabriel Gheorghe Custurea, omul care a luat decizia revoluţionară de a închide Edificiul Roman cu Mozaic, este el însuşi martor în dosarul în care DNA l-a trimis în judecată pe predecesorul său – Constantin Chera. Dosarul a fost instrumentat de DNA Constanţa chiar în perioada în care clădirea Edificiului Roman cu Mozaic era năpădită de ape – noiembrie 2013.

    Martorul Custurea Gabriel Gheorghe, angajat al MINAC şi actual director al instituţiei, a declarat că refuzul încheierii contractului privind  executarea lucrărilor de cercetare şi supraveghere arheologică în beneficiul constructorului autostrăzii s-a datorat faptului că MINAC nu dispunea de logistica necesară executării unei asemenea lucrări.  Astfel, martorul a arătat că prestarea unor servicii de o asemenea amploare presupunea utilizarea unui număr mare de muncitori, unelte, utilaje, etc, mijloace de care muzeul nu dispunea la acel moment şi că în urma imposibilităţii MINAC de a se angaja în acest sens, contractul pentru executarea lucrărilor de cercetare şi supraveghere arheologică a fost încheiat de beneficiar cu SC Deprom SRL

    Rechizitoriul DNA

    S-au angajat, în schimb, un domn şi o doamnă, familia Coja, care sponsoriza, la acea vreme, desplasările, seminariile şi simpozioanele Muzeului de Istorie şi Arheologie Constanţa, dar plătea şi studiile, inclusiv doctoratele fiilor şefilor de la Muzeu. Aceste informații apar în același rechizitoriu DNA, unde procurorii anticorupţie fac referire şi la vizitele familiilor Lungu (director la Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional) şi Chera (directorul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa) în Spania, ori China, plătite de Fundaţia Orizonturi Culturale a familiei Coja. Același Coja care a încasat apoi, în contul Muzeului, banii pentru supravegherea şantierului la autostradă.

    Directorul MINAC: „Am cerut de nenumărate ori finanţare! Nu am niciun plan de măsură. Decamdată să-l închid, să nu cadă cuiva în cap!”

    După ce instituţia sa a ratat să aducă mai bine de 1,5 milioane de euro la propriul buget, Gabriel Gheorghe Custurea reclamă subfinanţarea sistematică a Muzeului, lucru care l-ar fi pus în situaţia de a transmite zeci de adrese în ultimul an, la Consiliul Judeţean: „NU ajunge subvenţia! Este sub fondul de salariu. Avem întârzieri de 6-7 luni şi târâim datoriile încă de anul trecut. Noi trebuie să câştigăm să ne acoperim restul de salarii! De un an şi ceva informez Consiliul Judeţean despre situaţia financiară. Despre balta din muzeu, balta din mozaic. Mi-au dat bani cât să cârpesc gaura din acoperiş. S-au alocat nişte fonduri, dar evident sub nivelul care să-mi permită să ţin deschis în siguranţă Edificiul de Mozaic”.

    MINAC este, prin lege, şi unica autoritate din judeţul Constanţa care poate elibera avize pentru construcţii, aşa-numitele „descărcări de şantier”, avize pentru care orice constructor trebuie să plătească o taxă între 3.000 de lei şi câteva zeci de mii de lei, în funcţie mărimea şantierului. Din astfel de lucrări, cei 15 arheologi specialişti ai Muzeului Constanţa au câştigat pentru instituţie, în 2013, 2 milioane de lei. Primăria Constanţa a emis în 2013 peste 2.300 de autorizaţii de construcţie şi derulează mai multe proiecte masive de reabilitate a zonei istorice, bogată în artefacte. Cu toate acestea, directorul Muzeului nu crede ca va avea nici cu ce să-l răsplătească pe găsitorul unei comori numismatice – 139 de monede vechi de 2000 de ani, într-o grădină din satul Casimcea.

    Banii abia ajung pentru salarii, micile reparaţii şi întreţinere. Numai Radetul ne costă 2 miliarde de lei vechi. Nu e un muzeu de amărăşteni. Zona Dobrogea e plină de lucruri vechi. De la Consiliul Judeţean am primit 1,4 milioane de lei, cât să mai completăm la salarii”, a declarat pentru Sursa Zilei directorul Custurea.

    Nu este însă singurul caz în care o instituţie descentralizată din Constanţa reclamă absenţa sau slaba finanţare. Astfel, președintele CJ Constanța, Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată de DNA Constanţa, chiar în săptămâna luminată, pentru că nu şi-a îndeplinit sarcinile de serviciu – respectiv finanţarea Centrului Zonal Militar Constanţa, pe care a încercat să-l evacueze de mai multe ori, întrucât are în patrimoniu o clădire uriaşă chiar pe faleza Cazinoului din Constanţa.

    Maia Constantin

    NICIUN COMENTARIU