„Gaură” de 50 milioane euro la CNADNR din lucrările la Autostrada Soarelui

Mircea Pop CNADNR

Mircea Pop CNADNR

Mircea Pop – veșnicul interimar de la șefia Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) –  încearcă să ascundă sub preş un raport al Curţii de Conturi care dezvăluie ilegalitățile din atribuirea contractelor pentru construcţia ultimelor tronsoane ale Autostrăzii Soarelui.

Money TV a intrat în posesia raportului care a urmărit utilizarea de către CNADNR a fondurilor provenite din împrumutul contractat de la Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru cele două tronsoane de autostradă Cernavodă-Medgidia şi Medgidia-Constanţa.

Potrivit constatărilor echipei de audit, modul defectuos de derulare a procesului de atribuire a contractelor de proiectare şi construcţie a tronsoanelor  Cernavodă-Medgidia şi Medgidia-Constanţa a creat premisele prejudicierii CNADNR cu suma totală de aproximativ 50 milioane de euro, reprezentând diferenţa dintre preţul ofertei declarate câştigătoare şi cel al ofertei cu preţul cel mai mic.

Controlul inspectorilor Curţii de Conturi a dus la concluzii halucinante privind modul în care a fost atribuit francezilor de la Colas SA contractul de proiectare şi construcţie a tronsonului de autostradă Cernavodă-Medgidia. Acordul a fost parafat la începutul anului 2009, pentru a fi anulat doi ani mai târziu. Concluzia inspectorilor Curții de Conturi: prin încheierea contractului cu francezii de la Colas SA pentru tronsonul Cernavodă- Medgidia, CNADNR a fost prejudiciată cu aproximativ 70 milioane de lei, reprezentând diferenţa dintre preţul ofertei declarate câştigătoare şi cel al ofertei cu preţul cel mai scăzut.

Chiar dacă oferta FCC-Alpine a fost de 564,3 milioane de lei, iar Mochlos-Danya a oferit 628 de milioane de lei, Colas SA a câştigat contractul cu o ofertă de 634 de milioane de lei.

Surse din cadrul CNADNR au explicat că francezii de la Colas SA ar fi câştigat contractul pentru construcţia tronsonului de autostradă Cernvodă-Medgidia , chiar și oferind prețul cel mai mare, deoarece l-au avut drept consultant pe controversatul om de afaceri Dan Stratan.

Chiar dacă banca finanţatoare a recomandat acceptarea celei mai scăzute oferte, respectiv a asocierii FCC-Alpine, în urma unor reevaluări cerute de conducerea CNADNR în 2008, prin introducerea unor grile de evaluare care nu au fost incluse iniţial în cadrul criteriilor de calificare, comisia de evaluare a decis că ofertele mai scăzute faţă de aceea a francezilor de la Colas SA sunt neconforme.

Având în vedere aspectele constatate cu privire la modul de derulare a acestei proceduri de atribuire există indicii de favorizare a Colas SA, din următoarele considerente:

  • CNADNR nu a organizat procedura de evaluare a ofertelor în două etape conform recomandărilor din Ghidul BEI.
  • Comisia de evaluare a reluat procedura de evaluare a ofertelor
  • Comisia de evaluare nu a solicitat clarificări celor două asocieri care au avut cele mai scăzute oferte
  • Comisia de evaluare nu a consemnat în raportul de evaluare  din noiembrie 2008 niciun comentariu la referitor la oferta prezentată de Colas SA
  • Comisia de evaluare a declarat ca fiind neconforme doar ofertele cu preţul mai mic decât cel al ofertei declarată câştigătoare, în timp ce ofertele cu preţul mai mare decât cel al ofertei declarată câştigătoare, deşi prezentau aspecte de neconformitate cu documentaţia de atribuire, au fost declarate corespunzătoare.
  • Oferta desemnată câştigătoare a fost evaluată în mod subiectiv, fără să se ţină cont de comentariile grupului de lucru
  • Procedura de reevaluare a ofertei s-a desfăşurat cu o deosebită rapiditate
  • CNADNR a încheiat contractul de proiectare şi execuţie cu Colas SA, deşi BEI recomandase solicitarea unor clarificări ofertantului care a prezentat oferta cu preţul cel mai scăzut înainte de a se lua o decizie

raport al Curții de Conturi

Oferta cea mai scăzută, exclusă de la licitaţie

Cel mai important comentariu referitor la oferta cu preţul cel mai scăzut, prezentat de comisia de evaluare, a constat în nevalabilitatea Scrisorii de ofertă.

Scrisoarea de ofertă a FCC-Alpine, datată 15 septembrie 2008, avea ca termen de valabilitate 13 ianuarie 2008, în loc de 13 ianuarie 2009. (…). În condiţiile în care deschiderea ofertelor era stabilită pentru 15 septembrie 2008, iar termenul de valabilitate înscris în ofertă FCC-Alpine a fost de 13 ianuarie 2008, este evident faptul că a fost o eroare de redactare, care putea fi clarificată de ofertant. Cu toate acestea, comisia de evaluare a considerat că nu poate solicita nicio clarificare cu privire la valabilitatea ofertei FCC-Alpine. Chiar dacă BEI a cerut companiei solicitarea unei clarificări, oficialii CNADNR nu a respectat cerinţa băncii finanţatoare şi au semnat contractul cu firma clasată pe locul al treilea, respectiv Colas SA

raport al Curții de Conturi

Firma „dragă” lui Dan Stratan mai vroia câteva milioane de euro

Deşi contractul cu francezii de la Colas SA a fost parafat la începutul anului 2009, în primăvara lui 2011, când trebuia tăiată panglica celor 19 kilometri de autostradă, constructorul a cerut o majorare a contractului cu aproximativ 35 milioane de lei, fără să finalizeze nici 10% din lucrare. În aprilie 2011, CNADNR a rupt contractul cu francezii de la Colas SA şi a semnat un acord, în vederea proiectării şi construcţiei tronsonului Cernavodă-Medgidia, cu asocierea Astaldi-Max Boegl, în valoare de 498,7 milioane de lei.

Curtea de Conturi a cerut analizarea cauzelor şi împrejurărilor în care a fost atribuit contractul francezilor de la Colas SA şi luarea tuturor măsurilor legale pentru recuperarea eventualelor prejudicii

raport al Curţii de Conturi

Astaldi-Max Boegl, favorizaţi pentru tronsonul Medgidia Constanţa

Potrivit Curții de Conturi și cei care au preluat contractul pentru tronsonul Medgidia Constanța –  adică asocierea Astaldi – Max Boegl – ar fi fost favorizați la licitație, iar CNADNR a fost păgubită.

Urmare a modului defectuos de derulare a procesului de atribuire a contractului de proiectare şi construcţie a autostrăzii Medgidia-Constanţa au fost create premisele prejudicierii CNADNR cu suma de 147,7 milioane de lei, reprezentând diferenţa dintre preţul ofertei declarate câştigătoare şi cel al ofertei cu preţul cel mai scăzut, au arătat inspectorii Curții de Conturi.

Oferta cea mai scăzută a venit din partea JV Ashtrom/Shapir Structures  – 448,3 milioane de lei, dar Astaldi-Max Boegl a câştigat contractul având o ofertă de aproximativ 595 milioane de lei.

În decembrie 2008, Comisia de evaluare a identificat mai multe neconformităţi ale asocierii care a depus cea mai scăzută ofertă şi, pe 24 decembrie 2008, s-a solicitat transmiterea de clarificări ofertantului cu preţul cel mai scăzut şi furnizarea, în vederea analizării, a unui exemplar al raportului grupului de lucru.

După cinci zile, pe 29 decembrie 2008, fără a se solicita clarificări ofertantului JV Ashtrom/Shapir Structures, care a prezentat oferta cu preţul cel mai scăzut, directorul general al CNADNR a cerut un nou raport de evaluare prin care s-a eliminat oferta cea mai scăzută.

În vederea atribuirii contractelor de proiectare şi construcţie, CNADNR nu a aplicat procedura de evaluare în două etape şi deschiderea ofertelor financiare şi tehnice în acelaşi timp, ceea ce a făcut posibilă cunoaşterea preţurilor ofertelor înainte ca acestea să fie evaluate din punct de vedere tehnico-economic, situaţie care a permis evaluarea subiectivă a ofertelor din partea membrilor comisiei de evaluare.

Curtea de Conturi

NICIUN COMENTARIU